marți, 3 septembrie 2013

Ne mutam!

După cum probabil ați observat, ne-am căutat chirie.. Am găsit apartamente faine, da' scumpe. urâte, da' scumpe.. ieftine, da' prea mici.. diverse. Cu ajentu în pat o durat 2 săptămâni să găsim ceva! Într-un final.. am găsit.
Intrăm noi pe site-urile de pe care citisem absolut tăte anunțurile cu apartamente și ne cășună să vedem și ceva case...că poate este vo' una la 200 de oiro. Și găsim una.. la 250. Și sună bărbatu.
Și-o întreabă pe doamna... că di ce, fiind la casă, apartamentu are balcoane? Și mai ales, la casă fiind, balcoanele de ce-s închise? Și cine mai stă acolo? sau cum îi? mai sunt oameni în clădire?
Și domna îi zice că daaa, mai sunt, că doară îi bloc!
Mbinie, nu-i casă.. îi bloc.. okay.. și la ce etaj îi apartamentu? Nuj exact ce i-o zis domna la Love, că el o priceput că-i la etaju 10.
Pozele tare ne-o plăcut, așe că am zis că merem să-l videm. Fără mari speranțe..
Și merem în mănăștur, ne învârtim ca ciacanăii, căutând un bloc mare. Și nu găsim.. știam că-i în zona Billa.. dapo'.. îs multe blocuri în zona Billa. Pân' la urmă, o sunăm pe vecina care trebuia să ne facă turu' și o întrebăm că totuși.. unie-i? Și apo ne ghidează domna.. către un bloc de 4 etaje.. gard în gard cu Billa. Foaaaartie greu!
O fo dragoste la prima vedere, l-am luat, ne găsiți pe Tășnad 17, la 4. Ieri am căpătat cheia și amu mă duc acoale să rânesc pă jos. Sunteți bineveniți să ne ajutați!
Asta o fo vestea 1. Vestea 2 îi că mutăm și blogu, dacă tăt ne-am apucat. Ne domnim și trecem pe bemniai.ro!
No, Domne ajută și ne îmburdă în Rai.

luni, 2 septembrie 2013

Conotatii porcoase

Pretinii mei nu-s oameni răi, da' mărg direct în Iad după ce mor. 
La Suleyman Magnificul n-o să mă uit în viața mea, că mă gândesc numa la aia a lu Soso. 
Abia m-am obișnuit că Paul îi nume de om, nu de ștangă. 
Ăștia găsesc conotații porcoase la tăte chestiile din lume!! Beu 3 beri și nu mai putem vorbi ca oamenii! Tăt f și p și l! 
Exemplele-s foarte multe și nu mi le amintesc pe tăte, că nici io când beau ei bere, nu stau să mă uit. 
Da' o fost unu groaznic în Turcia, când băieții ăștia și-o luat bilet cătă Iad, fiindcă or găsit f și p și l într-o rugăciune. Era vorba de Înger, îngerașul meu. Mai exact de la "eu sunt mic tu fă-mă mare" încolo. Mni-ați stricat copilăria, mulțumesc frumos. 
 

luni, 26 august 2013

Cateva sfaturi pentru oamenii bolnavi de gelozie

Draji preteni de pretutindeni, io sunt de părere că femeile sunt nebune. Știu asta, fiindcă-s femeie și sunt și io o țâră dusă de-acasă. Da las că nici cu băieții nu ni-i rușine. Că-s și din rasa lor unii scăpați în cap.
Pentru că am găsit deja un bărbat care nu mă bate și nu mă pune să-i croșetez șosete, este evident că am experiența necesară să vă dau sfaturi.

1. Dacă pretenu' tău mere pân la magazin să ia o pită, nu însamnă că face sex cu vânzătoarea. (cu mici excepții, desigur)
2. Ai tot dreptul să-i interzici să se mai vadă cu pretenu' lui cel mai bun, dacă i-ai prins cel puțin o dată sărutându-se pasional.
3. Mai există și alte femei în lumea asta și nu tăte vor să facă sex cu el. Că dacă vroiau tăte femeile din lume să facă dragoste cu el, nu era nebun să își cote pretenă. Numa zic.
4. N-ai tu treabă că ce mesaje primește el pe telefon. Dacă ai treabă, 'samnă că ceva scârțâie acolo și o vinit momentu să-ți coți altu.
5. Nu mai tăt țipa.
6. Așe cum tu ai un pretin bun, poate că și el are o pretină bună.
7. Ce-o făcut el înainte să te cunoască îi fix problema lui. Ce-ai făcut tu înainte să-l cunoști îi fix problema ta. Dacă, totuși, afli c-o fost criminal în serie, atunci părăsește-l politicos și mută-te din țară.
8. Șansele să te lase îs la fel de mari ca șansele să-ți facă 2 copchii. Da dacă ești nebună, primele cresc.
9. Dacă faci scene în public, te faci de rușine. Nu mai tăt țipa.
10. Dacă tu ești prietena ideală, n-ai di ce să te stresezi. Când țipi și faci crize nu ești femeia ideală. Ești femeia nebună. Numa zic.

*Articolu de sus nu are nici un fel de dedicație.
**L-am scris pentru femei, că dacă-l scriam pentru bărbați.. poate se înțelegea greșit. Oricum și vouă vă sună!!!
Sănătate!


joi, 22 august 2013

Daca ai inima si suflet, distribuie acest mesaj prietenilor tai

Cuplu sexy caută chirie. Dacă aveți un apartament de 2 camere și nu vi-l mai trăbă, vă rog frumos să ne contactați. 
Dacă nu dai acest mesaj mai departe, blesteme, blesteme! Mulțumesc. 

miercuri, 21 august 2013

Meciu de la Astra Giurgiu.

Ce credeți că le-o cășunat pretinilor mei microbiști, când era în drum spre Românica? 
Bă. Noi trecem prin Giurgiu, așe-i? Eh, trecem. Și joacă U la Giurgiu, așe-i? Eh. No hai să merem la meci. 
Și ne-am dus. După un drum horror pân minunata Bulgarie.. după ce ne-am pierdut, ne-am regăsit și-am dat în tăte gropile, am ajuns  în Giurgiu fix când trebuia. Ruhuuupți de foame, vai de capu' nostru, am băgat repidie un sandwich de la benzinărie și am fujit la meci să prindem loc! Să nu cumva să deie ăstia tăte biletele! Io am crezut că-i glumă... nu de alta, da câți oameni pot mere la meci în Giurgiu? De fapt, baiu' nu-i câți mărg. Baiu-i de câți încap! Că bietu' ce stadion are cam la fel de multe locuri ca Olimpicu. Săraaaacii!
Am fujit noi repidie spre.. casa de bilete. Care era un Logan. Dacia Logan. În Logan era un nene cu o agendă, cu un teanc de bilete și cu o pungă de bani. Și-asta am crezut că-i glumă. Da' ne-o zis jandarmii că aia îi și noi o fo musai  să-i credem. Ne-o lămurit p-aia nenea de la casă. "Sunt 2 case: Un Logan aci și un Logan pe partea ailaltă. "
No și-apo ne dă el belete, că sectoru nuj care, că tribuna nuj care, vezi-ți mă de treabă! Că îi micuuț. Foarte micuuț. N-are scaune numa p-o latură a terenului, că pe celelalte 3 îs poze. Cu o galerie. 
Văzând tăte aceste elemente organizatorice, am crezut că-s cine știe ce echipa lu han-tătar ăia. Da îs chiar buni! I-o bătut pe ăia de la U, de s-or crăcănat, săracii. Bieții ăia joacă pe un sfert de stadion și mărg la Europa League...și ăștia, care au dictai Cluj Arena, ditamai OZN-u și un miliard de suporteri care se agită la meciuri, nu-s în stare să bată pe Chiajna. În fine, nu prea-i treaba mea, că io oricum țin cu Fenerbahce. 
Nu m-am tare uitat io la meci. Mni-o picat fața când 2 copchii de vo 6 ani o strigat cât o putut ei "Muie U! Muie U!" Un altu', tăt așa pitic, mi-o arătat degetu la un moment dat.. Că stăteam cu galeria clujului, de-aia. Și la final.. un bădiuc de vo 70 de ani începe și ne înjură, domnule. Că "să-i ia dracu pe ăia de la Cluj! Că să vă duceți la dracu!" Da ce-aaaaaai? Tu primu', băă moșulică! 
De-a dreptul frapați de aceste ieșiri animalice, ne-am îndreptat dpre ieșire, unde un puhoi de camere o sărit pe noi. Love le-o zis: "Nu dau interviuri! Lăsați-mă în pace!!" Și atunci o mărs la Dinu Gheorghe, care era în spatele nostru și o vorbit cu el. El îi mai deschis ca și Love..vorbește cu presa și de-alea. O avut o micro conversație și cu Love după asta, chestii de folbal, neimportante. Nu mă prea pricep. 
No, hai Fenerbahce!

marți, 20 august 2013

Soc! Soc! Soc! n-o sa va vina sa credeti ce-a cumparat un tanar de la non-stop!

Un pretin bun de-al meu, mai timiduc asa el din fire, o mărs într-o sară la ABC. Tocmai băuserăm câteva beri, îl apucase fomea, avea bietu' bonuri de masă și s-o dus la colț , la non-stop. Să-și ia o pită cu parizer și muștar. Că-i și mai amărât.. n-are bani de jambon, mușchi file sau shaorma.
Intră omulețu nost în magazin și din spatele tejghelei, o domnucă tinerică la vo 3j de ani îl întâmpină voioasă:
- Salut! Ce mai faci?
- Uite, sunt obosit, mănânc ceva și mă bag la somn.
- Na, fă patul că vin și io.
Și-o mărs. Aka el o mărs acas, o dornit și dimineață când o gătat domnuca shiftul, o mărs la el acasă unde.. nu știm exact ce-o făcut, că domne-ți mulțam nu eram acolo.
Vă dați seama, doamnelor și domnilor? Ce tare-i ABC-ul ăla, că practic vând și p*zdă? Ăsta, practic, o f*tut la supermarket. Doamne apără și păzește, da cine-o știut că-i așa ușor să găsești dragostea? Meri la magazin pentru dragoste! Intri, dai bună zâua și ceri 2 futaiuri!!
I-am zis și la Iuăn!! Meri, Iuane, aci la noi la tanti Rodica! Intri, zici sărumâna și îi spui că patu-i făcut, să vie! Și voi tăți, care aveți ABC-uri la bloc! Mereți și iubiți!

luni, 19 august 2013

Covoarele din Turcia

Dom'le, ne-am dus de câteva ori pe floașteru din Kusadasi și-am tăt văzut covoare pe jos. Flaviu la on moment dat ne-o atras atenția: Bă, io zic să nu mai călcați pe ele, că oamenii ăștia poate se roagă pe ele și să nu-i jignim..
Nu erau pentru rugăciune. Am aflat mai târziu că îs puse acolo ca să nu iasă putoarea din canale.
Tăt felu de întrebuințări le găsesc ăștia covoarelor. Astupă putoarea, după cum am zis.
Se roagă pe ele, din câte am auzit, că de văzut n-am văzut.
Le pun în moschee, să ne fie pufi la picioare.
Le pun pe scaune și pe bănci, ca să arate frumos.
Le atârnă pe păreți. pe post tablou, desigur.
Fac portofele din ele. Mni-am luat unu, bestial. N-o venit cu tot cu bani, din păcate.
Le scutură, da de-or zbura.
Le pun pe cămile, da de-or zbura și ălea. Peste tot le pun.
Ce mă deranjează pe mine, domnilor.. îi că o Răpirea din Serai n-am văzut. Nici măcar una..



Cum am negociat berea la supermarket.

O chestie pe care am învățat-o noi în primele 2 zile din Turcia (după ce am aprofundat faptul că turcii nu sunt țigani), o fost că tăte la ei se negociază. Cât îi bluza asta? 80 de lire? na, îți dau 20. Binie? no binie. Negociatoru șef la noi o fost Soso, fiindcă el îi cel mai țâgan și se pricepe. Și-apo ne-o negociat de la rahaturile din bazar până la prețurile la mâncare în restaurant. Că eram trișpe și atunci meritam group discount. Și apo dacă berea era 7 lire la restaurant, noi meritam s-o bem cu 6, sau cu 5, că și-așa bem multe.
Astfel, în prima sară din Kusadasi, respectiv a doua pe tărâm turcesc, merem și mâncăm ceva în bazar. O domnucă ne cheamă la ea la terasă, noi îi spunem că merităm reducere, ea-i de-acord, mâncăm binie, nu ne plânjem și merem cătă hotel să bem bere. Pe balcon. Că-i mai ieftin. Și merem la supermarket, unieee... nu-i chiar așe ieftin. Umpic mai binie ca la restaurant, 8 lei, față de 12. Da tăt scump.
Binie, mă, las că negociem. Negociem, da, da pân semne că ăia nu tare știau engleză. Și s-apucă Soso (asta este varianta tradusă)
- cât îi o bere?
turcu: 4 lire.
- binie, binie.. da dacă ieu mai multe?
turcu: câte vrei?
- să zic.. 10 beri. cu cât îmi dai 10 beri?
turcu ia calculatoru, calculează 10 ori 4 = 40. Na. 40.
- mno binie, da dacă de exemplu iau..20? 20 de beri cu cât mi le dai?
turcu se gândește, ia calculatoru.. 20 ori 4. egal 80. na. 80 de lire.
- no group discount????
undie visezi tu group discount la supermarket? ma, voi sunteti prosti?
- ăsta-i prost, merem la urmatoru. Nici acolo nu ne-o dat discount. Pe lângă asta o și rămas cu impresia că suntem niște proști care nu știu să calculeze 10 ori 4.

Turkish delight

Mbună zâua, draji pretini. Iaca am revinit de la frații noștri turci. Mare parte din grupul Bemni-ai ne-am fo dusă în Turcia, că n-am mai fo niciodată și-am vrut să videm cum îi. O fo fain.
Cele mai importante învățături din escursie le împărtășesc cu voi:
1. Contrar aparențelor, turcii nu sunt țigani.
2. Ca să ajungi în Turcia, tre să meri tot înainte. Di ce? Pentru că înainte era mai bine.
3. Oricât de dubaș ar arăta femeile ninja din Turcia, nu tre să te uiți prea atent, că s-ar putea s-o iei în freză.
4. Covoarele de pe jos din Turcia nu-s nici pentru rugăciune, nici pentru decor. Îs ca să nu iasă putoarea din canale.
5. În Turcia, dacă treci pe trecerea de pietoni exact atunci când vrea și un șofer de autobus/scuter/mașină/tanc să treacă, atunci du-te-n aia a mă-tii.
6. În Turcia, dacă vrei să meri liniștit pe banda ta, atunci du-te-n aia a mă-tii.
7. În Turcia, singura regulă de circulație e că du-te-n aia a mă-tii.
8. Câinii comunitari din Turcia îs tăți labradori. Nu găsești de-ăia pitici și urâți ca la noi, că i-o mâncat mâțele.
9. Ăia din Turcia n-o mai văzut veci țigări electronice, drept pentru care o poștălit-o tăți pe a mea.
10. Cât timp îi Ramadanu la ei, în fiecare noapte vine un nene cu toba și te scoală. În caz că ți-i foame, să mânci.
11. Cea mai bună mâncare în Turcia o găsești în restaurantele în care au bunicuțe.
12. Niciodată să nu te încrezi într-un român, în Turcia. Mai ales dacă-i bucureștean. 2 chestii ne-o recomandat: O plajă faină și-o bere locală. Plaja puțea a căcat și berea avea gust de naftalină.
13. Peste tăt în Turcia poți obține discount. Mai puțin la supermarket. Ăia-s țărani.
14. Turcii se pupă ca interlopii. Ca neamu Becali. Ca țâganii. Umpic gay
15. In Turcia nu găsești shaorma. Pe bune, n-au shaorma.
16. Singura budă turcească în care am avut onoarea să fac șușu, o fost în Bulgaria.
17. Cel mai frecvent nume în Turcia e Mafrend
Mai pă sară voi reveni cu mai multe povești: Cum am negociat berea la supermarket și altele pe care tre să mi le amintesc.

miercuri, 5 iunie 2013

Mersul pe scari e sanatos, mai ales daca n-ai lift la bloc

Nu iau liftu' aproape niciodată. Tăt timpu' mă duc pe scări. Asta fiindcă la noi la bloc nu este lift.
Mai multe zile pe săptămână locuiesc la reședința noastră din centru. Și acolo merg pe scări. Că nici acolo nu este lift. Ar fi culmea să pună lift la casă. Mai ales că are numa' parter.
Și când merg în vizită la alți oameni acasă, în general merg tot pe scări. Că majoritatea pretenilor meu n-au lift la bloc.
Iau liftu' rar, numa' când mă duc în vizită la pretinii noștri care stau mai sus de 4. Da' și atunci, aș prefea să mă duc pe scări. Doamne feri, rău îi cu liftu'! Odată m-am dus la pretena mea Alina care stă la 6 și ne-am blocat cu liftu' și era să murim!
Îi tare nașpa cu liftu'. Mai ales dacă mere încet și sună urât. Mai ales dacă tre' să urci deodată cu vecinii dubioși. Mai ales dacă vecinii dubioși put a urdă.
Astea fiind zise, dragi petini, vă recomand să mergeți pe scări. Că-i mai sănătos. Mai ales dacă n-ai lift la bloc.

Tanti Rodica

La noi în sat, în zona unde stau io, nu prea sunt așe magazine.. Îs două, pârlite, de-unde mare lucru nu poci cumpăra. Unu îi magazinu lu Tanti Rodica. Tanti Rodica îi o domnă. Îi știe pă tăți clienții ei, îi foartie drăguță.. dar dacă domne ferește trece-o lună fără să-ți iei pita de la ea se supără și te ceartă. Și-apo' cum te prinde cum te întreabă că de unde îți iei pita, că di ce nu mai meri la ea, se uită urât și te face de râs. Din motivu' ăsta, neamu meu nu mai mere la ea. Ca să nu-i certe. Că di ce n-o mai fo' demult. 
Da' , am început la on moment dat să mărg io după bere și țigări, în serile cu meciuri de folbal în care meream la Ioji Baci. Și, cum să zic io.. nu meream la meciuri chiar everyday.. da batăr de 2 ori pe săptămână. Și de fiecare dată luam batăr 2 pet-uri mari de bere, că meream mai mulți.
Nu mi-am făcut griji că mă pârăște la buna că iau des multă beutură și țigări , că, după cum v-am zis, neamu' meu nu mai mere la ea. Că-i ceartă. Așe că ne-am făcut clienți fideli la Tanti Rodica. I-o și iertat pe ai mei că n-o mai fost demult, la câte cumpărături am făcut io acoale. 
Știind că io-s safe la Tanti Rodica la magazin, m-o trimăs mama într-o duminică dimineață... așe..pe la un 11.. să mărg să iau un suc și ceva chestii. Ajung acolo, magazinu' plin, o grămadă de vecini de-ai mei.. și Tanti Rodica în mijlocu lor. cum intru, se luminează la față și urlă în gura mare: "Da, Raluca. Ce bere să fie?" Tăt satu crede că-s alcolistă. 
Și de-atunci nu mai merg nici io pe acolo. 

luni, 3 iunie 2013

Deochiul. Și cum să te ferești de el.

Anu' trecut, am fo' la o nuntă. La familia Țonțo. În Cugir. Care nu-i sat, că-i oraș, da' Simo zice că oamenii merg acolo numa chiar când au treabă. În fine, nunta. Am mărs acasă la miresucă, s-o aștept să vie de la coafor și s-o ajut cu tăt felu. Părinții ei, niște drăguți, m-o așteptat bucuroși, m-o întâmpinat, mi-o dat și un șnițel..foaarte oameni de treabă. După ce-am făcut cunoștință, doamna mă întreabă: "Ruru. Ți-ai luat chiloții pe dos?" Am început să râd, că m-am gândit că-i glumă, dar doamna nu râdea, așe că m-am oprit și-am întrebat-o care-i faza. Trebuia? Foarte serioasă mi-o explicat că te apără de deochi... chiloții pe dos. Mnnno.. Acuma era cam târziu să-i întorc, așa că i-am lăsat așa. Din fericire n-am pățit nimic.

După discuția despre chiloți, m-o durut picioarele. Că aveam niște sandale cu un ditamai tocu, pe care le pot purta maxim o oră, că după aia nu mai știu să umblu. Nu eram tare elegantă în rochiță de dantelă și păpuci de casă, da' no..am cerut voie să mă descalț. Domnu tata lu Simo n-o prea fost de acord. Că aduce ghinion la casa omului să te descalți în zi de sărbătoare. Poatie că.

Io treburile astea nu le-am știut niciodată. Ni' n-am auzit de ele în viața mea. De deochi am auzit când eram copchil și vedeam că tăte fetițele au sfoară roșie la mână. Și nu pricepeam care-i faza. Nici acuma nu prea pricep cum te apără o sfoară de blastămu ăsta extrem de periculos.

Cre' că în fiecare zonă, oamenii se apără diferit: În Cugir își iau chiloții pă dos. Poate că altundeva își iau șosetele pe dos. Poate că în alte zone își iau tăte hainele pe dos. Ști-vă planeta.

În fine, ca să înțelgem mai bine ce este deochiu', cum ne putem feri de el ca să nu murim și cum să facem să nu ne prindă ghinionu, am apelat la specialistu Wiki. Care explică:

Deochiul este o superstiție care spune că anumite persoane, în special copiii și lăuzele, pot fi "vătămate" printr-o privire admirativă sau invidioasă. Pot fi deocheate și plante sau animale domestice (LOL). Deochiul se manifestă prin dureri de cap, căscat continuu, febră la om (No offence, mie asta-mi sună a mahmureală), veștejire la plante, tânjeală la animale. Deochiul poate fi involuntar sau intenționat, însă efectele sunt identice și proporționale cu puterea invidiei sau admirației

Mdeci, pe scurt,dacă vrei să bagi în spital un om trebe numa să te uiți urât la el. Sau frumos. Cum îți vine. Dacă de exemplu, te enervează o plantă.. un cactus, sau un nenorocit de ficus, numa tre' să te uiți la el și se usucă. Iarăși, vaca lu buna, dacă ți se pare proastă și urâtă, te uiți urât și crapă vaca. Super putere!!
Și ca să te ferești de blastăm, ori îți iei chiloții pe dos, ori îți legi o ață roșie oareunde.

Alte obiceiuri, conform wiki:
  • Copiii nu trebuie lăsați să se uite în oglindă până la vârsta de un an, căci se pot deochea singuri. Lol
  • Un usturoi prins cu o ață roșie la gîtul sau la căciulița copilului ferește de deochi.
  • Pentru a fi ferit de deochi, copilul nou-născut trebuie cântărit înainte de a i se face prima baie, însă greutatea copilului nu trebuie spusă nimănui.
  • ață roșie prinsă la încheietura mîinii copilului sau la gîtul unui animal alungă deochiul.
  • Orice obiect din aur purtat la gât, la urechi sau la mână se zice că ar atrage și ar anihila energia negativă a deochiului, deci are efectul de a proteja prin „diversiune“.

Excelent. Astea fiind zise, acuma sper că știți cum să vă feriți de blastăm. Aveți mare grijă. Sănătate. 



miercuri, 22 mai 2013

Dieta de slabit

Tăt îmi apar pe facebook, acoale în dreapta, reclame la tăt felu' de diete cu tăt felu' de prafuri din extracte de tăt felu' de ciuperci rare de pe Marte. ”Vrei să slăbești?” DA! ”Vrei să arăți bine în costum de baie?” DA! ”Vrei să arăți bine fără să te ridici din pat, mâncând numa pizza, shaorma și slană cu ceapă?” DA! numa că aia nu se poate. Pretenu meu Flaviu o slăbit cu dieta Dukan. Pentru detalii, citiți blogu lui. Aci nu-i blog de diete. Aci îi altceva.
Deci, dacă ești ditamai omu și vrei să slăbești, în primu rând tre' să nu mai mânci nimic și să te ridici din pat. Atâta. Fortie simplu. Te scoli dimineața, ți-i fome, bei apă. Meri la servici, ți-i fome, bei apă. Meri acas' de la muncă, tătă lumea mâncă, ți-i fome, bei apă. Meri la bere cu pretinii, tăți beu bere, tu bei apă. Meri acas' de la bere, bei un pahar de apă și te culci. La un moment dat o să te înveți fără mâncare. Ca și calu lu Țâganu.. care s-o învățat fără mâncare în vo' 2 luni.. numa că săracu o murit, nu se știe di ce. Da' dacă nu murea, trăia și acuma fără să mânce nimic.
Pasu 2, după ce nu mai mânci, îi ridicatu' din pat. Trebe să meri. Dacă nu poți fugi, că te rostogolești, atunci încearcă măcar să umbli repidie. Atâta. Rezultate garantate.
Știu că funcționează, de-aia că am un pretin care o făcut fix invers și s-o îngrășat vo 60 de kile.

marți, 21 mai 2013

Ce fac pisicile?

Am văzut o poză cu un tort pe care erau 2 melci și mi-am amintit de niște mâțe de la mine din fața blocului. whaa? Avem on vecin care săracu îi destul de bătrân.. și-apoi în bătrânețea lui se plictisește maxim. Și din cauză că se plictisește, de câțiva ani s-o apucat să colecționeze mâțe. Amu.. nu zâc că-i rău.. Îi cam nașpa când intră în perioada de ftut, că scot sunetele alea de bebeluși torturați, da în rest nu fac rău la nime. În fine.. pântre mâțele pe care le-o avut vecinu' o fost una căreia inițial i-o zis Prințesa. O fo' musai să-i schimbe numele când i-o crescut oo (la mâță).. și i-o zis Bobi. Și Bobi era bucuria lu' vecinu, motivu' păntru care se scula dimineața din pat, ni' nu vă puteți imagina ce mult îl iubea. Tătă zâua stăteau doar el cu Bobi. Vecinu' venea afară cu bastonu (că-i bătrânel) și Bobi tătă zâua după el.. Într-o zi cu soare, mă duc afară și dau de vecinu' care se uita cu interes la Bobi și la pretena lui (o mâță) cum făceau dragoste. Din când în cand, îi mai trăgea câte un baston peste fund la Bobi (în timp ce Bobi se spurca acolo, cu pretena lui). Binieînțeles că m-o umflat râsu' și binieînțeles că vecinu' m-o auzit. Senin, în tătă naivitatea lui, s-o întors către mine și-o zis "uite, pisicile.. se joacă". Nu se chiar jucau. Făceau niște mâțe mici.
Într-o zi, Bobi o murit otrăvit.. da' încă mai avem la bloc mâțele mici pe care le-o făcut, care acuma sunt mari și s-au jucat și ele la rându lor și-au făcut multe alte mâțe mici. The end.

luni, 20 mai 2013

Suleyman Magnificul

Draji preteni de pretutindeni,
Am un preten (Nu îi voie să zic că-l cheamă Soso) despre care se spune că ar fi extrem de.. cum să zic.. dotat. În pantaloni, adică. Cum să zic...așe să vă imaginați că nu prea poartă nădragi scurți. Despre el se spune că mere la veceu și și-o ține cu doo mâini.
Omu ăsta, la care nu-i dăm numele, și-o botezat recent prietenul Suleyman. Și Suleyman Magnificul, când are treabă. (Nu vă mirați că știu detaliile astea.. că suntem pretini buni.) Mai demult îl chema Paul pe pretinu lui. Îi pusese numele ăsta fiindcă dacă învârți literele între ele, iese denumirea populară a acestui pretin de care vorbim. Numa că așa s-o întâmplat că ne-am înhăitat cu on om pe care-l cheamă Paul. Și-apoi îi era cam aiurea la Soso să se gândească la Paul când avea treabă cu doamnele... și în plus, cre că Paul s-ar fi supărat să știe că are același nume cu.. mno.. prietenul mai mic a lu' Soso. Așe că i-o zis Suleyman.
Și-așa că io de câte ori aud discuții despre Suleyman Magnificul, mă gândesc direct la.. mnoh. Știți dumneavoastră.
Io n-am văzut niciodată Suleyman Magnificul. Se uită mama, bunica și o grămadă de muieri. Și după ce se uită, se întâlnesc și dezbat episoadele lui Suleyman. Da multe, multe muieri se uită la Suleyman. Un cuplu din Alba, am citit pe net, că o chiar divorțat din cauză că muierea n-o vrut să-i facă mâncare la barbat, că era busy cu Suleyman.
Se organizează și pelerinaj, cu fanele lui Suleyman.. Mărg mai multe muieri de-astea într-o escursie "pe urmele lui Suleyman". Că o lăsat urme.
Suleyman acuma îi în concediu, până-n toamnă. O avut 2 sezoane și amu urmează sezonu 3.
Suleyman are turban și harem. Și barbă, pare-mi-se. Asta am văzut în reclame, că v-am mai zis că la serial nu m-am uitat. Că nu pot să-l iau în serios.
Sănătate.

vineri, 17 mai 2013

Cezar isi duce ouale in finala

Nu mă interesează foaaaaarte tare subiectu ăsta, dar m-am uitat asară cu bărbatu la rezultatele de la semifinala Eurovision. Că barbatu pusese la pariuri că trece Ouatu în finală. (Avea cotă bună, vezi doamne) Și o câștigat, buei, on milion! Mulțam, Ouate, da de primește și Ruru o rochie frumoasă, cu ocazia asta. Una așe feșion ca a ta.

Ce să și zâci de Ouatu ăsta... ni' nu știi ce-i: băiețel ori fetiță. Cre' că nici el nu știe tare binie. Bietu.
Acuma, el dacă îi băiețel, urât nu-i. Urât îi Victor Ciorbea. Și Bănel Nicolță (nu de-aia că-i țigan, ci de-aia că are fața umpicuț strâmbă.) Cezar îi frumușel. Numa' că poate că n-ar trebui să se îmbrace în rochiță. Numa' zic. și-o tras rochia ceea cu dictai decolteu', cu trenă și pietre pe ea.. Hai, mă omule.. că nici bună-mea, in tinerețele ei, nu se îmbrăca așa. Știți cine-o fost cu ideea, nu? Bote, clar. Că dacă el îi poponar, așe tre să fie tăți.

Despre melodia lu' Cezar ni nu știu ce să zic: nu poci zâce că-i faină, ni' nu poci zâce că-i nașpa. Pe mine mă sparie, chiar dacă am auzit-o deja de tri ori și știu ce urmează. Încă mi se bulbucă ochii și mi se încoardă bucile când îl aud că începe să schiaune. Da' noh.. nu mie trăbă să-mi placă.

Restu' pieselor de la Eurovision nu le-am ascultat, că nu m-o tare interesat. O să mă uit sâmbătă, să văd pe ce loc ies ouăle lu Cezar.

În rest, suntem binie, sănătoși. N-o murit nimeni. Se căsăpesc unii la anu', da despre asta vă povestesc altădată. Sănătate, la mulț ani.

vineri, 7 decembrie 2012

Campania Electorala

Nu mă prea interesează subiectu politică și mă cam doare la patent de campania vieții... că io m-am hotărât pe cine votez de când au anunțat candidații... înainte să apară pe stâlpi pozele cu ei zâmbind ca niște oligofreni. În fine.. campania electorală. Prima oară am simțit-o când o vinit la noi în sat (Grigorescu village) candidații de la USL să împartă pixuri. O zi minunată..
Stăteam cu barbatu în stație, așteptam 28-u B, să merem la Polus să cumpărăm un cadou pentru o pretenă dragă. Mai aveam vo 12 minute de stat ampulea, așa că ne-am aprins câte o tâgară (Știu că nu-i frumos să fumezi pe stradă, mai ales dacă ești o doamnă, așa cum îs io). Mi-era rușine umpic... să duhănesc așa, ca boschetarii la colț de drum, dar spre apărarea mea, nu era nime în zonă. Numa 2 oameni, care și ei fumau. După 2 fumuri. apare de nicări un alai ca de nuntași, îmbrăcați tăți în galben și roșu, în frunte cu 2 barbați pe care-i văzusem cu 2 secunde înainte pe afișe, zâmbind ca 2 oligofreni. Îi zic la Love: ”ni, ăștia”. Vine un țucă de ăsta, sclav al partidului, îmi dă un pix ș-on ziar (io cu țâgara în gură, ca un boschetar) și  se oprește domnu candidat, că să povestim de ce probleme avem noi. Singura mea problemă era că aia era ultima mea țigară... și știu că nu-i frumos să vorbești cu oamenii în timp ce duhănești, suflându-le fumu in față, da ni nu puteam s-o arunc. Așe că.. am înghițit fumu, am dat din cap că-s binie, mi-o dat o carte de vizită și tăt restu zilei mi-am făcut planuri că ce să-i scriu în mail. Nu i-am mai dat nici un mail. Mi-am pierdut interesu.
După vreo o săptămână, primesc în poștă o hârtie neagră, în care contracandidații domnului de mai sus, cel mai probabil pdl-iștii, îl făceau pe domnu de mai sus ”curvă” și ”traseist politic”. Mi s-o părut amuzant.
Azi am văzut ceva și mai amuzant.  Dacă pedeliștii l-o făcut pe ăsta ”curvă”, useliștii i-o făcut pe pedeliști  ”penticostali”.  Penticostali, frate. Aia înjurătură grea: Mă, penticostalule! Textu sună așa: Nu-i votați pe penticostalii Daniel Buda și Alin Tișe. Alături de penticostalul Emil Boc au confiscat puterea in Cluj și distrug ortodoxia!.
Așe zice că-i penticostal, de zici că-i criminal. Sau ungur. Nuj. De-amu când cineva îmî zice că-s proastă, cruva, sau pur și simplu numa mă nervează, o să ma uit la el în scârbă și-o să-i zic: ”Măă... penticostalule!” ”Mă-ta-i penticostal” ”Du-te-n aia a mă-tii de penticostal” sau ”ce-i cu fața asta de penticostal?” ” aci pute a penticostal”. Ce dracu??? În fine.. mai scrie pe stickeru ăla: ”Ajută Biserica Ortodoxă”. Care Biserică Ortodoxă te învață să-ți iubești aproapele.. Mai puțin dacă-i penticostal, atunci nu. Curvele-s ok, ele-s oameni. Penticostalii nu-s ok. Îs răi și spurcați. Domne feri.
În fine, în timp ce mă hlizeam de una singură în troleu (încă fixată pe treaba cu penticostalii), se urcă o penticostală de-asta de la pp dd. Împarte ea flyere, ne organizează pe tăți că ”după ce te ridici să-l lași ăsta pe scaun, să vadă și alți oameni!” și înainte de stație începe să urle în troleu ” Hai că am treabă! Jos USL! Jos PDL!”. Vine stația, se dă jos, tăt troleul râde de ea. 2 se întreabă: ”Oare câți bani i-o dat să facă pe nebuna?” Altu zice ”nu le dă bani... ăștia-s ca pocăiții, obsedați de partid.”. Ca penticostalii.

miercuri, 10 octombrie 2012

Nunti, botezuri, cumetrii si ce-am mai fo facuta noi

Draji pretini, s-o mai dus on an de când n-am mai scris pe bemniai și am zis că-i momentu. Ultima treabă pe care-am făcut-o o fost o nuntă. Nu a mea, doamne-ți mulțam, că a pretinilor noștri, familia Țonțo. Și-apo, fiind pretinii noștri, o fo musai să stăm la tătă nunta. Tătă, adică de la bunu început până la bunu sfârșit. Poate că voi n-ați mai fost la nunți așa, de la început, așe că vă explic amu cum decurge una:
În primă fază, tătă lumea se scoală de dimineață și începe să se streseze. După aia, tătă lumea se gată, mere la coafor, se feștește, se îmbracă și p-aia începe nunta și nu mai mânci nimic câteva ore.
Prima oară, alaiu de nuntași înfometați mere la mire, unde nuj exact ce se întâmplă, că io eram la mireasă acasă, mâncam șnițele. După aia se mere la nănași, de unde se iau nănașii și se duc în ritmuri lăutărești până la mireasă acasă.
La mireasă acasă, înghesuială mare: părinți, nănași, pretini, unchi, mătuși, vecini, lăutari, starostele, Iuăn, tătă lumea. No.. ș-apo intră tăți în sufragerie, p-aia ne prefacem că am pierdut mireasa, p-aia vine mireasa, p-aia zâcem on Tatăl nostru, p-aia facem schimb de flori, p-aia iară zâcem on Tatăl nostru, p-aia starostele îi zâce poezia cu Ia-ți mireasă zâua bună, mătușile lăcrimează, unchii lăcrimează și ei, mai zâcem on Tatăl nostru, să fim siguri și pornim. Către.. nuntă, bag sama. După asta, starostele ne organizează pe tăți și ne ordonează să coborâm scările. După aia, mai facem încă odată tătă treaba din sufragerie, de data asta în fața blocului, să ne vadă tăt cartieru.
Mno, după ce-am zis de vo 8 ori Tatăl nostru și l-o învățat tăți pe de rost, ne-am dus la primărie, unde-o zis că vor. O fo funny la primărie, da nu chiar așe funny, că ne era foame. P-aia tăt poze, poze, foame, foame. Și p-aia... ne-am dus la biserică. Unie m-am spart de râs, că popa nu zicea cuvinte. Zici că era pe sistem de repidie. M-am băgat sub o bancă și am râs cu lacrimi râuri, râuri. Am transcris un fragment din slujbă pentru ăia care n-o vinit:
tâvâzțâvâzâââmânțtâzâââ Răzvan și Simonaaa. mântâțânâbâgâvâzâtâmțana. Amin.
După asta, i-o zis la Simo că să îi fie frică de bărbat și să i se supună (tăt timpu, mai puțin dacă-i zice să-și schimbe religia, sau să omoare pe cineva) și să nu-l cicălească pe bărbat. Și p-aia le-o zis sa nu aibă relații intime dubioase. Și p-aia o mai zis un Tatăl nostru: Tatălnostrutcsfțâzâbâzț amin. Și p-aia, de-abia am așteptat să ies afară să râd în hohote, întrucât nu era tare comod sub bancă.
No, apoi cum îi datina, după tăte orele astea în care ți-i fome, meri la restaurant unde nu-i voie să mânci până nu zice starostele Tatăl nostru. Și-o durat ompic până l-o zis. Bemni-ar roata. Și după ce ÎN SFÂRȘIT mânci și bei umpic, dansează ăștia de s-o luat și p-aia dansează tătă lumea... p-aia Iuăn cade cu scaunu, tătă lumea se îmbată, Iuăn vrea să cânte și el, Iuăn îi enervează pe ăia de cântă, Iuăn îl confundă pe unu, mirii adună plicurile (plicu lu Iuăn o arătat bestial.. o făcut un fel de desen abstract pă el. O zis că aia i-i semnătura. Arăta ca o fircălitura. Într-un oval.), p-aia mirii mărg să vadă ce-o câștigat și gata. Pentru ei, gata. Că noi am găsit altă nuntă. Da fraerii ăia nu ne-o primit că n-am fo invitați și atunci am făcut noi chef la hotel. Unde cineva, nu dau nume, Soso, o fo pe val. Și unde am beut beutura pe care o furat-o Iuăn de la nuntă. Înainte să plece să caute shaorma. În Cugir. Și de-aici nuj prea bine ce s-o mai întâmplat, că o vinit dimineața și ne-am culcat.
The end.

joi, 17 noiembrie 2011

luni, 14 noiembrie 2011

Sinceritatea

Știți cum tăte femeile vor un bărbat sincer? Nu-i adevărat. Adică, ba.. vor să fie sinceri, să le spuie cât de faine și mninunate îs. Aka să mintă. Că știm cu toții ce nebune-s muierile. Mai puțin io, evident. 
Și-amu tăte o să sară ”ceeee că io vreu un bărbat sincer!!!!” Da, vrei pe chizdă la mânie-ta. Na cum ar fi viața cu un bărbat sincer: 
La prima întâlnire, în loc să fie băiat gigel, să se comporte exemplar și să îți înșire sutele de mii de calități pe care le are, o să se beșască și o să-ți înșire sutele de mii de defecte pe care o să le vadă la tine. „ești... ee... merge.. Mă așteptam să fii mai ca pă feisbuc.. așa mai photoshopată. Ai un coș pe pleoapă. Ți se vede un muc. Te-ai beșit? Ție-ți put picioarele? Aci pute a usturoi și io cre că-i de la tine.” N-o să-ți povestească ce fidel îi el, cum nu-i place să facă omenii să plângă... o să-ți spună din start că mai are vo două, tri gagici.  
Când o să-l întrebi cum îți stă cu blugii de tri milioane pe care tocmai ți i-ai luat, o să-ți spună sincer că areți ca un cașalot. 
O să-ți zică ce grasă ești, ce colegă bună are la grădi, ce bună-i una din pornoșag, ce proastă-i maică-ta, e găini îs pretenele tale, ce tâmpită ești când faci crize și multe altele. 
N-o să-ți spună că nu se întâlnește cu tine că-i ocupat. O să-ți zică adevăru, că are chef să vadă un pornoșag, că n-are chef să stea cu tine, că nu te iubește, că nu-i pasă de tine. O să-ți zică de fiecare dată când te înșală și de fiecare dată când mere la bere cu băieții în loc să vie la ziua lu maică-ta.  Io nu cre că ți-ar plăcea. Nu cred. Refuz. Cu tăte că asta ar fi pură sinceritate, fix ce-ai zis tu că vrei. 
Binie, ăsta ar fi scenariul horror cu bărbații. Da' ferească sfântu cum ar fi dacă muierile ar zâce tăt ce au pe suflet. Tulai biji, toată ziua s-ar plânge și s-ar mnieuna. Și tăți băieții ar face cu capu. 
Mie... nu mni-ar plăcea să am un gagic sincer. Știu că mă minte și apreciez efortu. :)) la fel ar trebui să faceți și voi... că no, nu-i ușor să trăiești cu conștiința încărcată. 
Numa binie!

 
căutare personalizată

100 Ro

100 Ro