duminică, 31 octombrie 2010

Jocuri, jocuri

De ceva vreme ne-o prins boala jocurilor dinacelea de te joci p-o tablă cu pioni și mninuni. Și binie, amu nu asta îi important. Chestia îi că trebe să diversifici în serile ăstea de jocuri.... că altfel te plictisești. Înveți pă de rost cuvintele la activity, și așe mai departe. Mnoa, așe că amu, m-am gțndit io, draji pretini, cum să facem noi să diversificăm serile noastre sociale ca nu cumva să ne penetreze plictiseala.
Na, primu joc.... îi jocu ce ni l-o sujerat domnu de la magazinu de jocuri, adaptat. Fiecare are câte on pistol, sau câte on cuțit. Începe ăla cel mai mic și pușcă pe cineva. După aia, în sens orar, tătă lumea se pușcă pe rând. Cine moare ultimu câștigă.
Jocu al doilea îi cu pupat. Ăsta îl știu din moși strămoși, ne jucam la bloc când eram copchii. Deci... se pun într-o cameră fete și băeți, în număr egal. Se stinje becu și fiecare băiat tre să fută o fată. După aia se aprinde becu și pe fata pe care o futut-o, fiecare băiat tre s-o pupe. pe obraz.
joc de băut, iară. se aprinde televizoru și se dă pe știri. Se bea astfel: un shot păntru de câte ori zâc ăia ceva de Boc, un pahar de bere păntru fiecare accident de mașină, unu de vin roșu pentru viol și unu de vodka de câte ori auziți cuvântu ”criză”.
Spânzurătoare. Se ia o grasă și se spânzură de o grindă. Ceilalți oameni se gândesc la on cuvânt în magheara și îl mimează. La grasă i se dă drumul numa când o ghicit cuvântu.
Ruletă studențească, iară. Jocu ăsta l-am citit pe feisbuc. Se pune o muiere într-un lighean, în genunchi. Se pun 5 sau 6 handralăi în juru ei și se învârte ligheanu. În dreptu cui se oprește ... la ăla trebe să-i sugă măciuca. Și tăt așa.
Lanț. La jocu ăsta pot participa oricâți. Fiecare om trăbă să-și numească degetele. Aka să le deie nume și să le zică la tătă lumea. După aia, trebe să-și bage un deget în curu lu ăla din față. Ăla din față la ăla din fața lui și tăt așa, până se face on lanț. După aia, fiecare om trebe să încerce să ghicească numele dejtului pe care îl are în cur. Dacă nimerește i se scoate, dacă nu, trăbă să aștepte până-i vinie rându iară ca să mai încerce.
Noh, cam atâta deocamdată. Când mni-or mai vini idei, le-oi scrie să vă jucați și voi.

marți, 26 octombrie 2010

Noah

Ca să vorbești ardelenește trebe în primu rând să înveți să folosești corect ardelenismele. Așe că noi, Grupu de inițiativă Bemniai, vă prezentăm cu muchas loves, lecția #1 de ardelenească pură. 
#1. „Noah”. 
- se folosește ca să exprime bucuria: ”Noah, ce bine că avem bere!” sau tristețea ”Noah, ce trist că n-avem bere!”. Dacă il lungim ompic, poate să exprime dezamăgire: ”-Nu mai avem bere. - Noooooaaaaaah!” 
- Poate fi folosit ca propoziție interogativă: ”Noah?” sau exclamativă: ”Noah!” În funcție de situație, poate avea un milion de înțelesuri. De exemplu: ”Noah? merem să bem?”; ”Noah! Hai să merem! ” 
- ”Noah” înlocuiește cuvinte, grupuri de cuvinte, propoziții sau fraze, atunci când la ardelean i-i lene să vorbească. 
Putem să-l folosim ca verb, de exemplu: ”Mă duc să noah”, situație în care el poate avea sensul: ”Mă duc să fac caca”. Sau putem să-l folosim ca substantiv: ”Mă scarpin la noah”, când poate avea sensul ”Mă scarpin la pwlă”. Poate fi folosit și ca nume propriu ”Mă duc la Noah”, unde el înlocuiește numele unei persoane. Exprimă propoziții întregi, de exemplu: ”-Unde-ai fost aseara, măh nenorocitule??? -Noah...” sau ”- ce faci? - apăi, noah...”. sau, cum ne-o învățat marele filosof Iuăn: ”Ia ce baga, ninje, noah..”. În loc să folosiți ”ăăăăăh” sau ”nu știu ce să zic” puteți lejer să folosiți ”Noah”. sau, avem situația cu ”deci”, pe care draji vorbitori de limbu român știți că n-aveți voie să-l folosiți la început de propoziție. Nu-i bai! Folosim ”Noah”. De exemplu, ”deci merem la bere” se înlocuiește foarte binie cu ”Noah, merem la bere”. Îi on cuvânt ce poate însemna ce vrea mușchii tăi. Binieînțăles că îi foartie important tonu pe care zâci ”Noah”, ca interlocutoru dimtale să priceapă ce vrei să-i spui. 
Ca să îl folosești corect, tre să baji de samă cum se pronunță. Nu-i așe ușor. Noah.. s-o luăm pe sunete. Prima literă... N.. se citește mai mult ca MN... mai puțân M și mai mult N... mN. După aia îi litera oa... care defapt îs două litere da se citesc cumva laolaltă... și o și a deodata... oa. Și binieînțăles, H-ul de la sfârșit îi mut... aka... nu se pronunță tocmai de tăt. Probabil n-ați priceput nimica, da dacă exersați o sa vă intre în obijnuință. 


vineri, 15 octombrie 2010

Și mă gândeam io

Dau amu păstă on articol, în timp ce făceam io risărci, despre... fantome. Și mni-am amintit de fantomele de la apahida și alte alte articole cu fantome. Și era aci, în ultimu pe care l-am văzut, o selecțe de vezi doamne fotografii!! din tăte timpurile. cu fantome. Am observat că tăte fantomele ăstea... când viu să te bântuie, se îmbracă frumos. Io n-am văzut una dezbrăcată în tăte pozele. Și nu-i lojic. Fantomele, doară când mărg acolo în lumea ceilaltă... nu-și iau hainele cu ele... că ălea stau și putrezesc în cimitir. Sufletu mere practic dezbrăcat! Ăsta îi adevăru! Ș-atunci, dacă sufletu mere dezbrăcat... ar trebui să vie înapoi la bântuit, tot dezbrăcat! Că așe îi logic. Și atunci să-mni explicați voi mie, di ce în tăte pozele fantomele îs îmbrăcate. Că așe îi trendy?? Sau îs rușinoase, te pomeni? Îs pudice?? să nu li se vadă cucul ? sau di ce?
Dacă ălea îs adevărate (fantomele, da probabil că nu-s adevărate), atunci... să se dezbrace. Și dacă ălea adevărate vin dezbrăcate... atunci.. fantomele negrilor îs ca un fel de pată de întuneric? Care se plimbă aiurea?
Oare câinii după ce mor, ne bântuie? Și ăia cum arată ca fantome...oare? Sau restu animalelor... ce amuzant ar fi să ai o fantomă de struț. haha. Sau să mă bântuie o broască țestoasă. Sau nijte pești. Oare fantomele de pești bântuie pe uscat?
Vă rog frumos să mă ajutați să descopăr adevăru. Că poate am vreo fantomă de cangur în apartament și io nu știu. Mulțam.

joi, 14 octombrie 2010

Din seria "superstitii": blestemul lui Cata

Pretina noastră Diana, care are o fantomă în casa unde stă ea în Ciuc, ne-o zâs mai demult o vorbă din popor. Că cine are noroc în cărți, n-are noroc în dragoste. Și de când am început să jucăm poker și să ne pierdem banii, am avut destulă vreme să verific teoria. Luând așe, pe rând.... cel mai recent caz și poate că cel mai relevant îi cazu Ioji. Care Ioji ne-o luat banii tăt el, tăt el în ultima vreme. Dar, de când o combinat-o pe stăpâna inimii lui, pierde. Asta îi.. soarta, domnule! După aia... cazu lu Radu mamii (care se par că totuși citește blogu și vede că scriu de el)... care Radu mamii, de când îl tăt fute Diduț (de ea pot să scriu, că nu citește veci), tăt el câștigă la poker. Mai pierde câteodată, asta din cauză că există o oarecare confuzie. Deci, asta dovedește clar că superstiția îi adevărată...și de aci deducem lojiiic că pe pretinu nostru Cătă nu-l iubește nime, că tăt ne face de bani....nici măcar mamă-sa. Nici măcar prima lui iubire, cu care azi mâine face on an. Nici măcar bună-sa, sau vecina de la parter. Nici Obreja, nici câinii din fața blocului, nici mâța lu Didu, nimeee!! nime nu-l iubește pe Cătă. Așe că...nuj... vă rog frumos, iubiți-l careva...măcar o săptămână, sa-mni scot și io banii ce i-am băgat. Mulțam fain. Aștept.

luni, 11 octombrie 2010

În Brașov se bea mai mult ca la Cluj

Brașovenii beu mai mult ca noi... ăsta îi adevăru... on fapt dovedit vineri la Booha College Party. Or gătat tătă băutura și unu o și crepat așe rău, că o fo musai să-l ducă cu ambulanța. Asta o fi probabil din cauză că noi ardelenii nu-i considerăm ardeleni. Și și-ar dori ei să fie. Da nu-s.
Weekendu nost o fost fain, așe în mare... am stat cu berișorii noștri troagheri (pe care îi iubim nespus, chiar dacă îs din București) și cu pretinii lor care acuma îs și a noștri.
Vineri seara am fo la Party... mare lucru! Io așe m-am distrat, că foioioi! P-aia am mărs la cabana unie o borât Iuăn mai demult și am mai chefuit încă ompic, pân la 6 dimineața.
Sâmbătă am făcut pe turiștii, ne-am dus pân la Bran să vedem castelu și n-am mai intrat, că fătărăii o pus 20 de lei intrarea. Ceeee pana mea? în vremuri de criză, dai atâta numa ca să îl coți pe dracula ?? În schimb, de banii ceia, ne-am luat prostii de la bazar. Mai era acoale un castel, cică „al groazei” unieeee era mai eftin. numa 15 lei. Și chiar îl vedeai pe dracula, fără să trebuiască să-l coți. Nu, că aș fi dat 20 de lei și la castelu vieții, dacă în banii ăia intrau și-o masă caldă, și cazarea pe 2 nopți, on masaj la glezne și alcool. Dar nu s-o gândit, așe că n-am dat...că și-așa l-am văzut cam de 13 ori. este o fântână acoale, unie arunci bani și ți se îndeplinește o dorință. Poate că pentru aia dau oamenii 20 de lei. Să margă să arunce bănuți în fântână. Părerea mea îi că ți se împlinește dorința numa de te țâpi înlontru și culegi bănuții de pe fundu hăului...strângi de acoale câteva milioane și...gata!
Îi foarte enteresantă mentalitatea turistului..... nu se traje pe cur de la nimic. Parcă omu, odată ce se apucă să cutreiere lumea în lung și în lat, se tâmpește. Și astfel, se apucă să arunce banii pe tăte prostiile, inclusiv pe dorințe. Pe lâgă dorințe, pot să-și cumpere tăte căcaturile inscripționate cu Dracula și ”welcome to Transilvania”. Numa chiloți n-am văzut, în rest de tăte. Și turiștii, prostiți și vrăjiți de atmosfera bazarială... aruncă banii în tăte părțile.
La fel era și în Sighișoara, unie ne-am oprit când veneam spre casă. Măcar acolo nu dai bani să vezi cetatea. Foartie frumos și magic locu cela... probabil și de la damful de canal care te cutremura când ajunjeai sus. Sute de tarabe cu prostii inscripționate cu Sighișoare..și again, Dracula. Nici nu cred că o avut Dracula mare legătură cu Sighișoara, la fel ca și cu Branul, de altfel. Îi drept că o trecut pe acolo.... dar Vlad Țepeș, cum zâce cartea de istorie, o domnit în ceea ce era mai demult Țara Românească. Asta nu contează pentru vânzătorii de prostii.... dacă Vlad Țepeș se vinde, Vlad Țepeș vindem! Și dacă-i musai, trajem un om în țeapă! La asta nu cre că s-o gândit încă. Da oricum, mie Sighișoara îmni place.
Din amândouă locurile (Bran și Sighișoara) mni-am cumpărat câte on pahar din ăla de țuică...cu 3 lei fiecare.
Aaa...și era să uit să vă relatez despre vreme... La început de octombrie, unie am fo noi o nins. O fost așe de frig, că am murit ompic pe dinlontru. Mni-am luat tri părechi de adidași pe sub bocanci, și tăt am înghețat. 7 fuste si 5 părechi de nădragi, pluuuus țițo nădragi pe dedesupt. 9 căciuli, 3 pelerine și 2 umbrele. Degeaba.... o fo cancer!!!
Mno.. apăi mulțămim la tăți cei unșpe verișori de la Brașov land că ne-o gazat și ne-o iubit... și nu ne-o lăsat să murim... Ni-i dor de voi și când viniți la Cluj, promitem să vă iubim și noi.
Omului care a decedat la Booha Party, în caz că citești postarea, lasă-ne on comment, să știm că ești binie.
No, la bună vedere! Pa!

marți, 5 octombrie 2010

Tăt aceeași poveste

An de an, să gată vara și vine.... cică toamna. Asta nu-i toamnă...ăsta îi cancer. Îi așe frig afară, că mni-o înghețat sufletu. Și creeru. Îi atâta de frig că îmni ieu două părechi de nădragi, două geci, tri-patru bluze și două părechi de păpuci. Și mă bag așe în pat noaptea, trag două plapume pe mine...și tăt mni-i frig. Afară dacă omblu ni nu-i așe rău, că mai bate câte on soare pă mine.. da în casă, fraților....n-am cuvinte să vă explic. intru în casă și mni-i mai frig ca afară. În loc să dau geaca jos, trăbă să ieu pă mine. Tăte astea din cauza troagherilor responsabili cu caloriferele. Di ce chizda mânie-sii nu mni-am pus io centrală?? că așe am gândit io.
La noi în bloc s-o făcut țurțuri. La babe le-o înghețat balele și secrețiile de tăt felu. Moșii, de frig, s-o tranformat în babe. Ăștia ce-au copchii mici aleargă disperați că le îngheață bebelașii, fructe ale iubirii, și n-au loc în cămară să-i ție păstă iarnă. Iuăn, de supărare, nu mai mâncă. Ușile fac grevă și nu se mai trântesc...ș-apoi îs geamurile... nu s-ar aburi, în aprejderea lor!! Și în haosu ăsta...administratoru, singuru nostru salvator.... nu-i. Că s-o dus în concediu. Mă întreb, oare unie o fujit domnu administrator? La mare... unie-i cald și soare? oare? Sau în insule? unie-i cald și liniște? Sau la ski? Nu la ski, că nu-i zăpadă. Unie s-o fi dus, de ne-o abandonat pe noooi, plătitori cistiți de taxe, aci în canceru ăsta? Nu știe nime. Sună interfoanele ca dracii și îngheață toate babele. Îi haos, vă zâc. Șapăi mama mni-o zâs că să stau liniștită, că până pân 15 octombrie ni nu ne dă căldură. Fută-vă dumnezo!!!!! Mă mut la love, că are centrală.

vineri, 1 octombrie 2010

Vasilică de la noi în sat o ajuns la facultate

Era odată unu Vasilică la noi în sat. O gătat liceul și-o fo vinită la facultate la Cluj. Apăi Vasilică și-o făcut el bagaju, și-o băgat în el zveteru ce i l-o fo făcută buna Marie, ciorapii de lână ce i-o fo făcută mânie-sa, clopu căpătat de la bunu Doru și o păreche de nădragi luați de la osăr. Și pe lângă tăte ăstea și-o pus trișpe borcane cu zacuscă, doișpe cu gem, mălai, lapte, nijte uouă, o găină și trizăci de litri de pălincă. Și așe cu tăte ăstea îndesate într-on sac de rafie și încărcate în căruța lu badea Gheo, o vinit el la Cluj.
Ajuns aci, prima și prima oară s-o dus de-o dat găina la decan și o împărțit nijte pălincă pe la ceilalți profesori. După aia, o mărs de s-o cazat. Acoale s-o împretenit cu colegii lui de cameră care l-o fo învățată ce-i aceia bae, cum se pornește dușu și foartie important... că nu tre să să spele în lighean ca la țară... și nu tre să-și puie o oală lângă pat unie să să pișe când îi vine noaptea.
Primu an o fo mai greu. După aia, deja în anu 2, Vasilică de la noi din sat era tare jmecher. Clopu lui era la modă... și ochelarii lu bunică-sa erau. I i-o furat în vacanța de Paști, când o mărs în vizită. O mai tras pă el nijte nădragi mov de la soră-sa, și-o mai luat ceva căcaturi din osăr.... și s-o făcut hipster. Merea pă la party-uri de hipsteri, fuma tăt felu de prostii: gazon, fân, ce mai avea p-acasă. Tăți îl credeau cool.
În anu 3, Vasilică o descoperit lângă Căminul zero....o clădire nouă. Obosessionu. Și o mărs acoale zi, noapte, zi noapte, zi, noapte.... pân la urmă și-o schimbat și freza și și-o făcut freză de-aceia de struț. În Obosession era cool Vasilică, că era sânguru cu clop. No. Și-apăi unieva în vacanța de Paști.... o vinit Vasilică acasă la mânie-sa și i-o zâs că se face gay, că fetele nu-l plac. Normal că nu-l plăceau, că doară arăta ca un hipster gay. Mânie-sa de nervi, i-o tăiat pula și l-o pus în poartă, să-l vadă tăt satu. Să să învețe minte copiii că nu-i binie să faci dinastea. Pân la urmă Vasilică o murit la naștere. The end.
 
căutare personalizată

100 Ro

100 Ro