Tanti Rodica

La noi în sat, în zona unde stau io, nu prea sunt așe magazine.. Îs două, pârlite, de-unde mare lucru nu poci cumpăra. Unu îi magazinu lu Tanti Rodica. Tanti Rodica îi o domnă. Îi știe pă tăți clienții ei, îi foartie drăguță.. dar dacă domne ferește trece-o lună fără să-ți iei pita de la ea se supără și te ceartă. Și-apo' cum te prinde cum te întreabă că de unde îți iei pita, că di ce nu mai meri la ea, se uită urât și te face de râs. Din motivu' ăsta, neamu meu nu mai mere la ea. Ca să nu-i certe. Că di ce n-o mai fo' demult. 

Da' , am început la on moment dat să mărg io după bere și țigări, în serile cu meciuri de folbal în care meream la Ioji Baci. Și, cum să zic io.. nu meream la meciuri chiar everyday.. da batăr de 2 ori pe săptămână. Și de fiecare dată luam batăr 2 pet-uri mari de bere, că meream mai mulți.

Nu mi-am făcut griji că mă pârăște la buna că iau des multă beutură și țigări , că, după cum v-am zis, neamu' meu nu mai mere la ea. Că-i ceartă. Așe că ne-am făcut clienți fideli la Tanti Rodica. I-o și iertat pe ai mei că n-o mai fost demult, la câte cumpărături am făcut io acoale. 

Știind că io-s safe la Tanti Rodica la magazin, m-o trimăs mama într-o duminică dimineață... așe..pe la un 11.. să mărg să iau un suc și ceva chestii. Ajung acolo, magazinu' plin, o grămadă de vecini de-ai mei.. și Tanti Rodica în mijlocu lor. cum intru, se luminează la față și urlă în gura mare: "Da, Raluca. Ce bere să fie?" Tăt satu crede că-s alcolistă. 

Și de-atunci nu mai merg nici io pe acolo.