miercuri, 29 septembrie 2010

La Ionel la cabana

Lol. Feisbucând io azi de zor, am dat păstă o poză și păstă on link care trimitea la site-u cabanei lu Ionel. Paranteză: La cabana lu Ionel ne-am îmbătat de câteva ori până am picat jos. De fiecare dată când am mărs, mai ales ultima oară (de-am dansat pă Dacie), am murit câte ompic, de beți. Ca să înțălegeți mai bine... când ajunji la Ionel la cabană, prima oară scoți beutura și începi să bei. Oricât ar fi ceasu. După asta, bei bei bei afară până ți se face frig. Că afară la Ionel sunt bănci și mese unie te poți îmbăta. După ce se face frig afară te muți în casă, unie îs sală de chef...unie... te poți îmbăta. Și bei în neștire până te duci și te culci. Dacă ai noroc  îți nimerești și patu... Îs nijte camere mijto la Ionel unde te poți îmbăta, desigur. Sex nu prea-ți vine să faci că-i prea cald în camere... da în schimb te poți îmbăta. Și cam asta se întâmplă când merem noi...și alții.... la Ionel. Bem la voley, la folbal, la ping pong, afara, in casa, peeeeste tăt. Poate de asta m-am mirat când am citit pe site-u cabanei La Ionel următoarea frază: Datorita linistii si izolarii, acest loc te imbiie la meditatie si la regasirea de sine. 
Și acuma să împărțim fraza în bucățele și s-o analizăm, ca nijte copii cuminți ce suntem. Datorită liniștii. Exprimă faptu că înainte să ajungi și după ce pleci....îi foartie liniște. Că la noi.... bubuie inclusiv m****e.  Izolare e, într-adevăr..... nu vine Obreja dacă faci chef. (paranteză: M-am hotărât ca de-acuma Obreja să fie numele general al vecinului ciufut care vine cu mătura la ușă când dai chef) Acest loc te imbiie ...probabil te îmbată, mai degrabă... nu știu cum zâceți și voi, da io așe văd lucrurile. La meditație.... asta îi tare tare adevărat. De multe ori am șezut și m-am gândit... am meditat: să mai beu... să nu mai beu.... să îl ajut pe ăla să iasă din râu? să mă culc....să nu mă culc.... cine sunt cu adevărat? Eu sau o clonă de-a mea....beată? La regăsirea de sine... evident. Pentru că dacă bei pe mult poți să te pierzi...și după aia...trăbă să te găsești. Ăsta îi adevăru.... Ne-am regăsit și noi de multe ori...pe sub mese... p-afară, pe lângă foc... pe-acolo... Deci fraza îi total adevărată, dacă privești lucrurile în profunzime.
După aia urmează un textuleț foarte touching, cică... care zâce că să nu te mai uiți le meciuri și la seriale, să te uiți în ochi la copii, ceva cu bătrâni și ceva cu soții care zburdă veseli. Destul de gay așa. Dacă vreți să-l citiți.... ăsta îi linku: http://www.pensiunealaionel.com/
Peste tăte... vă recomand din suflet să mereți acoale că îi beton. În afară de tăte chestiile alea ce poți să le faci.... poți în special să te îmbeți. Aer curat... tot ce vrei.

luni, 27 septembrie 2010

Limbaj de stadion

Am fo cu băeții pe stadion în marele oraș Alba Iulia la derby-ul ardealului. Prin stadion vreau să zic on fel de ruină ovală, cu scaune vai de capu lor, pe un deal, cu on câmp verde în interior. Și prin derby-u ardealului vreau să zic mare meci între U și CFR. 
În momentu în care fiecare din ăia 8000 și ceva de inși o intrat în incinta respectivului așe zâs stadion, s-o lepădat de tăt ce o însemnat bună creștere, bun simț și de fiecare urmă fină de educație. În schimb s-o înarmat cu un vocabular conținând un minim de cuvinte: pulă, chizdă, măta, muie, sugi, du-te. Și pe tăt parcursu meciului o combinat în tăte felurile aceste cuvinte deloc complicate. 
Acești oameni super culți, dealtfel, n-o vinit tocmai păntru meci, ci ca să câștige concursu de urale vesele între galerii. Ce-am înțăles io din folbal și gândirea suporterilor:
- Dacă pierde echipa cu care țân ei (să îi zâcem U), arbitrul o furat. 
- Dacă U câștigă, arbitrul o fo corect.
- Dacă unu de la U o picat pă jos, îi fault. Dacă unu de la CFR pică pă jos, îi simulare.
- Dacă CFR dă gol, o fo offside și arbitrul n-o văzut. 
- Dacă unu de la U îi în offside, nu-i adevărat, că n-o fo offside și arbitrul fură. 
- Jumătate de galerie nu știe ce-i ăla offside. 
- Tăți se pricep la folbal, mai bine ca arbitrul.
- Dacă ei ar fi pe teren în locu jucătorilor, ar câștiga.
- Nu meciul îi important pentru ei, important îi să cânte frumos și să-i înjure pe CFR. 
- Ei văd hands în fiecare fază. Chiar și când prinde portaru mingea. 
- Dacă joacă Steaua cu Dinamo, galeria de la U mere la meci să strige „Muie CFR!”
Într-adevăr, atmosfera trăbă că-i frumoasă... dacă nu bagi în seamă versurile foarte frumoase ale cântecelor galeriilor. Vorbesc de amândouă galeriile, pentru că nici ăilalți nu-s mai coolți. Da-s mai puțini. Nu trăbă să cezurăm poporu, zâc io... da parcă ompic de carte nu-i strică. 
Adunătură de sparți ce-o fo acolo. Nime n-avea loc să șadă că țiganii stăteau în picioare pe scaune și scuipau semințe. În loc să curețe stadionu după ce s-o golit, mai bine că i-o dat foc. Galeria de la U vorbește de studenți... da ăștia majoritatea n-au nici o treabă cu școala. Pentru că-s scăpați de la școlile speciale de copii retardați, abandonați de părinți prin casele de nebuni.
Imaginea o fo beton... să vezi copchii de 5-10 ani care strigau așe veseli „Muie la arbitru!! Să ne sugă pula!!” Și mai beton o fo să vezi oameni în tătă firea ce slobozi la gură erau. 
O mizerie, pot să zâc. Da am ghicit scoru și Ioji tră să-mi dea o bere. 

vineri, 24 septembrie 2010

grașii

Am nijte membri în familie care-s așe mai... grăsuți. Iuăn și Radu, mai concret. Iuăn nu se supără, Radu oricum nu citește ce scriu. Că nu știe... Și ei o fo muzele mele când mni-o vinit postarea asta.
Lumea are nevoie de grași... și ești gras, atunci când:

Ai vise erotice cu sandwich-uri si pizza. Și pe pretina ta o cheamă Shaorma.
Cand stai tu jos, restu oamenilor tre să stea în picioare. Că n-au loc.
Pretinii tai au lacăt pe frigider.
O început să ți se dezvolte sânii, fie că ejti băiat sau fată.
Singuru XXX din viața ta, îi cela de pe tricou. Din XXXXL
Sportu tău preferat îi statu la coadă la fast food.
Păntru tablou' de la sfârșitul clasei a 12-a o trebuit sa te pozeze pe bucăți, că n-ai încăput într-o sângură poză.
Tăți te strigă “Grasu”, “Obez”, “Balena”, “Umflatu’” samd.
Când meri cu avionul, trebe să plătești pentru 2 locuri.
Nu ți-o vezi numa în oglindă.
Ai mai multe părechi de buci decât un om normal (si un om normal are una). 

luni, 20 septembrie 2010

A inviat Jay's-u'!

Draji clujeni de pretutindeni,
Poate că vă amintiți vechiu Jay's de pe clinicilor 10. Cela ce era plin de oamini în tătă zâua. Dacă nu vă amintiți, dațâ-mi voie să vă reîmprospătez memoria.
Acel loc sacru care era, înainte să se deschidă Jalnisu, acel loc în care studenții clujeni se adunau în vederea combinării.
Acel loc în care fetili clujence și-o ptierdut virjinitatea de mai multe ori.
Acel loc în care te urcai ca boul pe masă și dansai în ritmuri retro...
Locu ăla în care ne-am combinat, răscombinat și răsrăscombinat cu necunoscuți, cunoscuți și câteodată chiar între noi.
Locu ăla în care meream sară de sară și nu ne săturam de ”Rivers of Babylon”. Că cu aia începea playlistu amu-s  5-6 ani.
Locu ăla unie nici măcar arabii nu erau așe urâți. Acoale unie eram pretini tăți.
Locu ăla unie am murit de atâtea ori...unie am pierdut telefoane, am borât în budă, unii chiar s-o spălat în apa din buzile celea...
Locu ăla... care la on moment dat s-o închis... și forțați de împrejurări o fo musai să ne mutăm tăți în pișatu cela de Jalnis... loc în care umblă numa cocalari și disperați, unie îi tăt aceeași muzică de când s-o deschis, unie îi 5 lei o bere și 8 lei intrarea... sau chiar 12-13 sâmbăta.
Ne-am săturat tăți de Jalnis... merem acoale și ne luăm de cap când bagă fututu ăla de DJ Roxette.... ne-am săturat să sparjem 13 lei să bem o bere... NE-AM SĂTURAT!
Rugăciunile noastre o fo ascultate de către bunu Mnezo... și... s-o redeschis Jay's-u. În tăt același loc, da puțin mai tare... (și ni nu mai pute așe tare)
Ca să vă faceți o idee... muzica îi faină și playlistu deschis la public. Locu-i tăt ăla, de pe clinicilor 10. Berea îi 3 LEI! Și tequila tăt 3 lei! Ca să intri trăbă numa să treci pragu, nu tre să plătești taxă de intrare. Și domnu patron o promis că intrare ni n-o să baje veci.
Studenți de pretudindeni, uniți-vă înspre rugăciune sară de sară în ceea ce-a fost odată Jay's și ceea ce este azi Paint Pub.
Grupu de inițiativă Creștin Bemniai se mută acoale.... ne găsiți pe mese, sub mese, pe lângă mese.
Adio, Jalnis... cu stufu tău cu tăt!

duminică, 19 septembrie 2010

September Boschetarium Fest

Cică un festival cu TRADIȚIE, vezi doamne, al berilor, care se ține anual la Cluj. Binieînțăles, cu sprijinu preamăritei primării. Să mă pupe undeva. Decât anual, mai degrabă anal aș zâce io. Că de la an la an tăt mai beșinos îi așa zisu festival TRADIȚIONAL.
La festivalu ăsta extraordinar, mare lucru nu se întâmplă... tradițional, vorbind. Aka de la primele ediții o fo tăt tri zâle cu mici, bere, frigărui și cârnaț la prețuri de tăt căcatu. Pe lângă cele 100 de tarabe la care la tăte se vinde același lucru (toate cele enumerate mai sus).. mai găsăști acoale o putoare incredibilă de mici amestecată cu damf de boschetar și zamă Boss de cocalar. 
Îmni amintesc din tinerețile mele când o fo primele ediții. Eram cre că pân a 6-a sau a 7-a când era cool să meri acoale să te întâlnești cu jmegherașii de cartier. Ș-amu, tăt la fel îi. Tăt copchii de a 6-a și a 7-a mărg. Ca să se cocalareze împreună. Da țiu minte că, primele dăți la festivalu ăsta, vineau vo 12-13trupe. 3-4 pă sară, nume mari le vremea ceea... din ce știam noi, dară. Paraziții, Iris, Phoenix, Compact și alții de genu, în aceeași ordine, ani la rându. Asta poatie că o băgat cuvântu tradițional în propoziție. Că vo 5 ani, tradiția era ca să vină tăăt aceleași trupe, să cânte tăăăt în aceeași ordine tăăt aceleași melodii. Da era fain, cu tăte că edițiile 2,3,4,5 s-o ținut tăte în octombrie, în loc de septembrie. Măcar vineau grași din muzica românească. 
La on moment dat, o început să aducă sfânta primărie organizatoare de festivaluri, formații de handicapați gen DJ fkbsjfbjw, sau DJ HBWKDB, etc. Adică, din ăia ce n-aveau nici o treabă cu muzica. Tăte blondele o trecut pe la September fest. Tradițional.Și binieînțăles, publicu tăt mai retardat, de la an la an. tradițional. Copchii adunați de pă străzi, handicapați, țigani, cocalărimea de mănăștur, grase și urâte, târfe, boschetari. Cam așe îi publicu TRADIȚIONAL de la festival. 
Anu ăsta, s-o jmecherit. O ținut festivalu berii într-on.. atenție... într-on cort. Care cort o adăpostit o scenă cât patu meu, unie o vinit vo 6 trupe în 3 zâle și sub care cort s-o adunat tăăăăți boschetarii clujeni. Unu n-o lipsit. Binieînțăles, atmosfera puturoasă nici ea n-o putut lipsi. Trebuia să pună careva o bombă și scăpam de cerșetorii noștri mândri. La ăștia s-o adunat copchiii retardați de 12-15 ani scăpați de-acasă. Copchii handicapați, cocalari și pițipoance de mici. Ăștia o vinit numa să să vadă unii pă alții și să își tragă poze cu telefonu cu becurile celea colorate ce sclipesc pă scenă. Binieînțăles n-o putut lipsi nici handicapații din galeria de la U. Adică troagheri, copii handicapați evadați de pân orfelinate, spitale de bolunzi, ciungi, pă care îi urăsc și părinții lor...care n-au nici o treabă cu folbalu, da le place să bată frânari.  Noa ș-apoi oaminii ășta extraordinari o alcătuit publicu extraordinar. Binie, că pe lângă ei, mai eram și vo 3j de inși care ne-am ascuns spărieți în spate... care ne-am dus să ascultăm o muzichie. 
Organizatorii nijte retardați și ei. Pentru prima oară am văzut BANICIU (on om mare din muzica românească, nu on pișat de Andreea Bălan) să cânte în deschidere la Bere Gratis (care sună bine, da nu se compară). Asta ca asta, da în sara asta COMPACT o cântat în deschidere la Hazard (cine pana mea îs ăia? vă întrebați normal... îs o trupă care cântă coveruri în Jalnis.) Da, și ORGANIZATORII RETARDAȚI o considerat că Hazard (whatever) îs mai tari decât Compact. 
Pot să zâc numa că pchișeții de organizatori își merita ultra retardatul public. Și ultra retardatul public merită să bea chișet de-acela cum se vinde la festival. Și la anu, io pun bombă în festivalu vostru tradițional, să vă duceți dreacu cu primăria voastră de căcat, mânce-v-ar boschetarii și cocalarii de mănăștur. Că vă meritați soarta, bemnio-ați să-mni beți. Huooooo!!!

joi, 16 septembrie 2010

Concurs

Draji pretini,
Noua ne place berea. Daca si voua va place berea, faceti binie si ajutati un copchil sa castige 100 de beri. Ca sa castige tre sa aiba cele mai multe like-uri la poza asta
http://www.facebook.com/pages/Booha/292102272580?v=app_4949752878&ref=ts#!/photo.php?pid=7184679&id=694006392&fbid=493742546392&subject=292102272580&ref=nf
Ca sa-l ajutati, trebe sa intrati pe facebook, sa dati like la pajina Booha si p-aia like la poza lu Ioji. Si daca castiga Ioji va da beri. Daca va bagati si voi in concurs, promitem sa va dam si noi voua like-uri. E vorba de 100 de beri. Serios.

Despre Champions League și cum o călcat Ioji într-on căcat.

Io cu Ioji ne-am desprins de omenire și am fo lucrată 3 zile la stadionu CFR. O fo fain, mnie cel mai mult mni-o plăcut că ne-o dat mâncare pă gratis. Binie, noi ne-am dus mai mult să ne uităm după folbaliști...da n-am pe văzut. În principiu, am muncit ca nijte sclavi îmbrăcați frumos... da io m-am râs. Că o fo amuzant. Am umflat mingi și am făcut risipă de hârtii... și am lipchit steluțe... și... am umblat cu xeroxu...și cu faxu.. și spre mirarea tuturor, io n-am stricat nimica. Cel mai da cel mai mult mni-o plăcut cum ne-am luat acasă multe cadouri. Că prima chestie, ca românu, o fo ”hai să vedem ce se poate fura!”. Binie, că n-am furat numa chestii care ni se cuvineau, defapt. De exemplu, pixuri, și tăt felu. Eh, și mâncare, asară... și o bere. Și o minge dinaia.... și...pungă... și tăt felu, amu ni nu mai știu.
Important îi că CFR-u o bătut. O jucat cu nijte oameni îmbrăcați în neon. La ei în echipă era unu Cabral și ea negru. Scoru o fo 2-1. Cam atâta.
Mi-o plăcut cum ne-am distrat de un pretin de-a nostru, că pretină-sa îi grasă și urâtă (el o zâs) și că el îi gay (noi am zâs)... și am mai râs și de pretina lu Ioji că-i carmolită ... și am mai râs noi, da amu nu mai știu di ce.
Cel mai tare o fo când ne-am dus cu Ioji pă teren și Ioji o călcat într-un căcat. Ceva U-iști, probabil.
Atâta de la Cluj, bye bye.

duminică, 12 septembrie 2010

Zâlele la maramu

Am fo la maramu pe weekend. La Târgu Lăpuș, la familia lu Blidu. Îi fain acoale.... tare fain, chiar.
Am fo culeasă cam o tonă de mere de pă jos... de pe iarbă, de pân baligă, de sub copaci, de sub pământ... de pân gredină, defapt. Și m-am gândit io la o treabă... ce chestie enteresantă, domnule. Românu de la țară lucră tătă viața lui să puie de-o livadă faină. Și plantează copacii, îi grijește, îi udă, îi stroptieștie cu anti-goange, îi tăt fute în noroc până cresc copacii mari. Și când se coc roadele mninunate ale copacilor... aka mere, pere, prune și alte cele.... se apucă (așe cum am făcut noi sâmbătă tătă zâua) și culege fructele.... și le culege, le pune pă tăte într-on loc, se chinuie și tăte astea numa ca să facă beutură pălincoasă. Alcool, tată! Pentru asta efortu! Pentru alcool! Că unie-i alcool, îi poftă de muncă, fericire și pace!
Și-amu, să vă explic di ce îi fain acoale:
- La Târgu Lăpuș, numa joia îi târg. În rest îi numa Lăpuș.
- La Lăpuș poți să-ți iei păpuci, blugi, iphone și altele de la un magazin din târgu mureș care umblă pe stradă. Toate la 20 de lei.
- La Lăpuș, IEȘI AFARĂ!
- La Lăpuș, oamenii cu scaun la cap îs puși pe foc păntru grătare.
- La Lăpuș nu e Obri.
- La Lapuș ai trizăci de găini și nici una nu-i a ta.
- La Lăpuș, peștii trăiesc și pe uscat.
- Pân Lăpuș trece numa Lăpușu.
- La Lăpuș ai de tăte și dacă n-ai, faci rost.
- La Lăpuș, oriunde ai fi, ești în fața bisericii. Și Cristi îi păstă tăt.
- La anu și la mulț ani.

Așe că dacă vreți să mereți într-on loc să vă veseliți, mereți cu încredere la Lăpuș. On loc deosebit.
Sănătate!

vineri, 10 septembrie 2010

Obri și fiola puturoasă

Așe cum am promis, am revenit cu o poveste despre pretinu nostru Obri. (Poveste adevărată).
                        
                                                            Obri și fiola puturoasă


Era odată Obri și stătea pe fântânele 46, sub familia lu Didu. Și la familia lu Didu, grupu de inițiativă creștină bemniai organizase o adunare. Pă vremea aceea membrii grupului erau copchii. Că, da...ne știm din scutece. Aveam vo... nuj... doișpe, trișpe aja. (citat din șasă cai). Pă vremea aceea, abia învățasem să ne dăm cu autobusu, că satu nostru îi mare și fain...și avem autobuse. Și cum ne-am dat noi cu autobusu într-o zi caldă de vară, ne-am fo oprită la Divertis Shop. Care Divertis Shop, păntru necunoscători, îi on magazin unie se vând tăt felu de porcării. Pântre care și preacunoscutele fiole puturoase. Care fiole puturoase, atunci când îs sparte, put a... beșină... a căcat... a.... ou clocit... . Revenind. După ce ne-am dat cu autobusu și ne-am cumpărat fiole puturoase din banii de caramele, ne-am dus cu părinții noștri la familia lu Didu. Să facem adunarea de care v-am fo zâsă. Ajunși acoale, părinții noștri s-o fo apucată de beute și noi... copchii bolunz.... ne-am pus la Didu în cameră și am citit basme. Nu. Ne-am dus la Didu în cameră, am deschis geamu și am văzut on taxiu. Binieînțăles, am țâpat fiola pe taxiu, am închis geamu și ne-am apucat de râs. Eeeh, da noi n-am știut că Obri, spaima copchiilor, îi taximetrist în timpu liber. (aka când nu îi căpcăun). Eeh, și n-am știut că aia era mașina lui. Și după vo on minut de râs, sună cineva la ușă. Tată-so lu Didu se oprește din beute...și mere ca tăt omu să deschidă ușa la musafir. Și când deschide ușa... on damf de ou putred cu urme fine de căcat și  nuanțe de beșină! Când să uită... era Obri cu fiola jumate plină în mână. Și s-apucă și urlă : ”Copchiii o aruncat cu sticlă după mine!!! Mni-o zgâriat mașina!!!” El ni n-o simțit putoarea de nervi... da tată-so lu didu...el da, că îi ținea parfumu hăpt sub nas. Între timp noi ne căcam pe noi de râs pe sub birou, pe după ușă, unie ne-am fo ascunsă, că doară n-am stat să ne prindă zmeul. Poveste adevărată. Dacă vă întrebați ce ne-o făcut părinții.... vă zâc că nimica... o fo a dreacu de fericiți când într-un bun final o închis tată-so lu Didu ușa și am scăpat de miros.

joi, 9 septembrie 2010

Obreja și Viorel de la Fântânele șeptie

Tăt omu care stă la bloc are batăr un vecin care fute meciu. Peste tăt există batăr unu care trăbă el să comenteze, să cheme poliția, să vie la ușă cu sucitoru că ”Băh copchile! te zâc la măta!!”. Și nuj di ce da mi se pare că cu cât te chinui mai tare să șezi în liniște, cu atâta vine el mai des. La mine în bloc era mai demult domnu Tocaci, da de la ceva vreme încoace s-o mai potolit. Era și tanti Pricop, care s-o fo mutată... și mai îi o tanti jos, da nu se poate mișca, așe că nu vine la ușă.
La Ioji, acoale îs mai mulți. Fătărăii o chemat poliția mai demult. Și la Blidu... la care facem cel mai des chefuri... acoale îi on țăcănit frustrat, pe numele lui Obreja. Copchiii din fața blocului îl strigă Obri. Și Obreja ăsta o fo spaima noastră de când eram bebelași. Nu sări că vine Obreja. Nu juca folbal în casă că vine Obreja. Nu te da cu sania în casă că vine Obreja. Nimic n-aveam voie să facem. Și de câte ori ne adunam la fam Oros, vinea Obreja sus și trogherea el acoale ceva. După aia... pauză vo câțiva ani. Până în anul 2010, când.... OBREJA REVINE!!!!! Și REVINEEE!!! Și p-aia REVINEEEEEE! da, și o vinit el amu într-o sară la 12... că el mere la lucru la 5 și că să oprim muzica (care nu merea, cântam io) și p-aia o mai zâs ceva de fiu-so că o fujit de acas din cauza lu Didu.... și că ne pârăște... și ceva căcaturi din astea. Și noi am strigat RĂZBOI! Și voi nu știți... da Obreja când vorbește, scoate flăcări pe nas. El coboară de la etaju 3 la 4, nu urcă. Fiu-so lu Obreja se iubește sângur. Obreja își parchează 3 mașini în 8 parcări....că așe vrea el. El îi Obreja și nime nu-i ca el. Numa Viorel cu capu chel, care o vinit azi dimineață că cică noi i-am vandalizat ... atenție... contorul de gaz! Nu i-am vandalizat noi nimica și am dovezi. Erau prea beți băeții ca să îți fută ție ușa și... atenție!.. contorul de gaz. Și dacă tăt vroiau să spargă ceva, îl spărgeau a lu Obreja, din motivele enumerate mai sus. Teoria mea îi că o vinit Obreja nervos că iară o făcut vecină-sa chef... și o mărs la Viorel care tată-so îi administrator, o băgat acoale o plânjere contra fam Oros și p-aia o vandalizat contoru de gaz și preșu...și ușa... și o dat vina pe noi. Gata!!!!! Am rezolvat misteru. Mai multe despre Obreja și război nostru, în nijte postări viitoare. Stați tunați, urmează: Obreja și fiola puturoasă. Obreja, hai la petrecere! și nu în ultimu rând, Fiul lui Obreja și balconu!

marți, 7 septembrie 2010

Plânsu

Di ce plâng oamenii, oare? De-aia că îs bolunz.. Păi...plâng în funcție de adunătura de pitici de pă creer. De exemplu Dalia plânje: după fiecare masă, de 8 ori pe zi. Când își ia mobilă nouă. Când se uită la filme cu vampiri. Imediat. Tătă zâua. Ieri și poimâine. Mna, că așe îi ea. Hueee!!
Băeții plâng când îi lasă muierile. Sau când nu-i iubesc mamele lor. Saaau când se uită la pornoșaguri cu negri. Mai plâng la mormântări și unii nainte de futai. Îs rari ăștia da se emoționează. Și mai îi Cătă care nu știe ce înseamnă să plânji. Nu știe cum sună... o văzut la alții, da nu știe cum îi zvâcnirea aia a plânsului și... rezultatu...și.... sensu... și situația.. pppfffuuuaaa!
Mai îi Ioji care plânje când pierde la Mario. Și când nu i se încarcă feisbucu. A, ba nu.. Dalia plânje la feisbuc.
Io nu prea așe plâng, numa când beu și mni-amintesc de tată-so lu Obreja cum era el așe supărat că tăt MTV băga vecină-sa, Didu.
Mai îs ăia care plâng la nunți și la botezuri. Ca mătușa de la țară care plânje tăt timpu când mă vede. Nu că-s urâtă sau ceva... da adevăru-i că am chieptu sănătos.
Și mai îi Iuăn care nu plânje veci....
Noi nu plânjem. Voi când plânjeți?

vineri, 3 septembrie 2010

Di ce se mută tăți pe feisbuc

Amu-s vo sheptie ani, parcă, tătă lumea era pă haifaiv. Care haifaiv îi tărâmu unie găsești tăăăăt ce vrei. Da, da chestia îi că amu nu mai îi așe cool. Adică,amu tătă lumea trece pe tărâmu ălalalt. (Unie, apropo, am 444 de pretini hahah!) 

Pe feisbuc îi cool, că poți să ai vaci, găini și propria afacere. lol. virtuală, dară că. Și la animalele astea trăbă să le dai de mâncare.  Și dacă ești grijuliu cu tamagoci-urile tale, feisbucu te răsplătește cu nijte bănuți cu care n-ai absolut nimica ce să faci. Pe haifaiv nu cre că îți dă nimica. Da poți și acoale să ai vaci, în lista de pretini cocalari.

Pe feisbuc mai îi jmecher că ăștia ce o dezvoltat mninunea astea de lume virtuală, o găsit și ceva programe extraterestre cu ajutoru cărora... dă-ți sama... feisbucu poate să-ți zâcă fix când mori, când te măriți, cu cine te măriți, cum o să arate copchilu tău, cu ce persoană ultra celebră semeni etc. 

Iară, mai îi tare, că pe feisbuc poți să afli în TIMP REAL când se eliberează on vajin, respectiv o măciucă, ca să poți repidie repidie să te baji pe felie. În același fel, afli când se ocupă, cât îi de binie, ba chiar și câștigătoru.

Cel mai fain îi că poate să-ți placă ceva și p-aia să nu-ți mai placă... adică se poatie să îi zâci la unu că îți place poza lui și p-aia să îți retragi părerea și să îi zâci că nu-ți mai place. voi pricepeți? (îi ca cum io m-aș duce la pretinu meu și i-aș zâce că îl iubesc la disperare și în secunda următoare i-aș zice că defapt îl detest. ceea ce n-ar fi tocmai anormal, conform vorbei celebre că ”de la iubire la ură îi numa un pas”, da cre că ați priceput. sper.) Mă refeream la like/unlike. 

Cel mai, da ceeeel mai cool pă feisbuc îi că tăți îl au și un tărâm al creștinității. Inclusiv Cristos, la care poți să îi dai mesaj, în caz că ți-i lene să te rogi. Și Biserica Ortodoxă Română, care are vo 30 de fani de tăți.

Altă treabă care-mni place mie îi că aci nu poți vedea cine să uită la profilu tău. Aia îi binie, că io urmăresc nijte băeți și mă uit la pozele lor tăt timpu. Și dacă ar vedea, poate că s-ar prinde că-s pe urmele lor să-i omor. Plus, că îi și mai enteresant, că dacă nu știu exact cine se uită la a mele, presupun că tătă lumea și mă simt binie. 

Nu știu ce m-aș fi făcut fără feisbuc. Ăsta îi adevăru. :)) 

! Beware ! This is ă caterincă și not a commercial for that stupid crap. Vă rugăm să o tratați ca atare. 

Cum mni-am dat io sama că vine toamna

 poatie că mulți vă întrebați că oare cum de mni-am dat sama că să gată vara și vine toamna. oioioi. I-așe ni:

- în primu rând am dat în boală.
- brusc și dintr-o dată, nime nu mai umblă pă drum dezbrăcat. Și mni-i frig în tricou.
- de vo o săptămână plouă. Am scos umbrela de la naftalinizat.
- mă cotă lumea. noroc că mni-am schimbat număru.
- vânzătorii de penare și alte mizerii fac reducere și ș-o fo băgată reclame păstă tăt.
- gâniești că nici copacii nu mai îs tare verzi.
- s-o închis ștrandu. și ni n-am mai apucat să mai bag o baie.
- hopaaa. se repopulează încetuc barurile cu tineri patrioți bețalăi.
- mni-o zis bunica. și bunica știe. că de-aia îi bunică.
- tătă zâua îi înnorat și gâniești că suntem ceva mai deprimați fără soare pă cer.
- peste 3 zâle îi zâua lu Ioji.
- Iuăn s-o mai îngrășat vo 12 kile.
- se anunță tăt felu de evenimente pân oraș... tăte cu taxă de intrare. !!! fută-vă becu de oameni muncitori care vreți să faceți bani de pe noi troagherii care nu muncim nimica, numa consumăm și vrem să intrăm moka păstă tăt. (apropo de asta, primesc invitații la tăte evenimentele moka. detalii la număru lu Iuăn: 0762625389. sunați fără jenă...și el mere păstă tăt și îi tare pretenos.)
- bărbații gay și cocalarii încep să-și crească păru de pe piept și sprâncenele. pe care le-o eliminat cât s-o dat cu ulei la ștrand.
- În loc de promoții la creme de plajă, amu se fac promoții la prune.
- apropo de prune, și alea parcă o început să-și crească la loc păru. de pă piept.
- o fujit lebenițarii. și muștele odată cu ei.
- parcă, parcă nu mai avem țânțari. poate unu, doi, rămași pe fund.
Dacă poate că vi s-o părut că am născut postarea asta cu o oareșce nostalgie... fals. mnie îmni place tare mult toamna. Așe cum ne-o învățat la școală în clasa a 2-a. Toamna păsările călătoare mărg în țările calde. mărg dară, că nu-s nebune să șadă aci unie îi cancer. să facă gripă?? Toamna se coc fructele. multe din ele. Și din multe din ele se face beutura. Numa din nuci cre că nu se face nimica, da de asta avem moldovenii... să se ocupe ei de nuci... Îi faină toamna... tare faină...na binie. O toamnă faină s-aveți. o lună batăr... că după aia vinie iarna.

miercuri, 1 septembrie 2010

Fomeile

Avea străbunica lu Avram Iancu o vorbă: Nu fi fomeie! Fomeile, de altfel îs nijte ființe mega complicate și io îs gata gata să vă fac să pricepeți. Ca să înțelegi muierea trăbă să pricepi ideea de bază. ideea de bază îi că muierea tătă zâua, cât îi ea de lungă, trăbă să se hotărască. Înainte să se hotărască tre să se hotărască dacă vrea să se hotărască și de ce.
- De exemplu, fomeia stă să se hotărască de dimineață (pe la 9) dacă să se scoale sau nu. Dacă se scoală, tre să se hotărască dacă să se spele pă dinți. și dacă decide că se spală, stă să se gândească juma de oră cu care pastă. Aia de albit? Aia păntru dinți sensibili? Aia colgate? Aialaltă? Cu care periuță? A mea, a lu frate-mio, a lu mama, a lu tata, a lu gagicu...după aia se gândește la tăt procesu. Cum să îmni periez fildeșu? În sus? În jos? În tăte sensurile? Să mă clătesc? Să scuip? Să înghit? Și asta îi numa spălatu pă dinți.
- După asta, vine procesu în care trăbă să se îmbrace. Tulai Biji, să-mni iau bluză? tricou? bluză și tricou? pantaloni? fustă? rochie? tăte combinate? binie, binie... da verde? roz? verde cu roz? Procesu ăsta țâne cam on ceas. După aia vinie întrebarea... CARE rochie verde? CARE blugi roz? CARE fustă neagră? p-aia le probează pă tăte, în tăte felurile și p-aia mai combină și-un mov... p-aia mai probează și-o geacă... CARE geacă? Deja ceasu îi vo 3. Și ea încă nu s-o hotărât cu ce se îmbracă. După asta, mere și face duș. Își pune șampon păntru volum, 3 feluri de balsam de păr, își pensează curu și fața și se mai gândește ompic cu ce să se îmbrace. Își întinde păru cu placa, se feștește on ceas, traje pă ea gacii roșii si-o bluză mov și dic, îi ora 8.
- După asta, se demachiază, își pune 2-3 măști, se îmbracă în pijama și se culcă. Gata. Ați priceput?
Nu m-am referit la noi, femeile, ci la ele, fomeile! Ălea bolunde cu care umblați voi. Ăștia ce nu umblați cu noi.
De aci și expresia : A fi fomeie! Ca să vă ușurați traiu cu nebunele... trăbă să le ajutați să ia deciziile mai repidie. Aci, depinde de voi cum faceți. Puteți să îi ardeți tăte hainele... sau să îi cumpărați la nebună 7 rânduri de haine la fel tăte... ca să nu își bată capu. Numa on balsam. Și foartie important, nu are voie să să uite la televizor, că îi vin idei. Atâta.
 
căutare personalizată

100 Ro

100 Ro