Cică un festival cu TRADIȚIE, vezi doamne, al berilor, care se ține anual la Cluj. Binieînțăles, cu sprijinu preamăritei primării. Să mă pupe undeva. Decât anual, mai degrabă anal aș zâce io. Că de la an la an tăt mai beșinos îi așa zisu festival TRADIȚIONAL.
La festivalu ăsta extraordinar, mare lucru nu se întâmplă... tradițional, vorbind. Aka de la primele ediții o fo tăt tri zâle cu mici, bere, frigărui și cârnaț la prețuri de tăt căcatu. Pe lângă cele 100 de tarabe la care la tăte se vinde același lucru (toate cele enumerate mai sus).. mai găsăști acoale o putoare incredibilă de mici amestecată cu damf de boschetar și zamă Boss de cocalar.
Îmni amintesc din tinerețile mele când o fo primele ediții. Eram cre că pân a 6-a sau a 7-a când era cool să meri acoale să te întâlnești cu jmegherașii de cartier. Ș-amu, tăt la fel îi. Tăt copchii de a 6-a și a 7-a mărg. Ca să se cocalareze împreună. Da țiu minte că, primele dăți la festivalu ăsta, vineau vo 12-13trupe. 3-4 pă sară, nume mari le vremea ceea... din ce știam noi, dară. Paraziții, Iris, Phoenix, Compact și alții de genu, în aceeași ordine, ani la rându. Asta poatie că o băgat cuvântu tradițional în propoziție. Că vo 5 ani, tradiția era ca să vină tăăt aceleași trupe, să cânte tăăăt în aceeași ordine tăăt aceleași melodii. Da era fain, cu tăte că edițiile 2,3,4,5 s-o ținut tăte în octombrie, în loc de septembrie. Măcar vineau grași din muzica românească.
La on moment dat, o început să aducă sfânta primărie organizatoare de festivaluri, formații de handicapați gen DJ fkbsjfbjw, sau DJ HBWKDB, etc. Adică, din ăia ce n-aveau nici o treabă cu muzica. Tăte blondele o trecut pe la September fest. Tradițional.Și binieînțăles, publicu tăt mai retardat, de la an la an. tradițional. Copchii adunați de pă străzi, handicapați, țigani, cocalărimea de mănăștur, grase și urâte, târfe, boschetari. Cam așe îi publicu TRADIȚIONAL de la festival.
Anu ăsta, s-o jmecherit. O ținut festivalu berii într-on.. atenție... într-on cort. Care cort o adăpostit o scenă cât patu meu, unie o vinit vo 6 trupe în 3 zâle și sub care cort s-o adunat tăăăăți boschetarii clujeni. Unu n-o lipsit. Binieînțăles, atmosfera puturoasă nici ea n-o putut lipsi. Trebuia să pună careva o bombă și scăpam de cerșetorii noștri mândri. La ăștia s-o adunat copchiii retardați de 12-15 ani scăpați de-acasă. Copchii handicapați, cocalari și pițipoance de mici. Ăștia o vinit numa să să vadă unii pă alții și să își tragă poze cu telefonu cu becurile celea colorate ce sclipesc pă scenă. Binieînțăles n-o putut lipsi nici handicapații din galeria de la U. Adică troagheri, copii handicapați evadați de pân orfelinate, spitale de bolunzi, ciungi, pă care îi urăsc și părinții lor...care n-au nici o treabă cu folbalu, da le place să bată frânari. Noa ș-apoi oaminii ășta extraordinari o alcătuit publicu extraordinar. Binie, că pe lângă ei, mai eram și vo 3j de inși care ne-am ascuns spărieți în spate... care ne-am dus să ascultăm o muzichie.
Organizatorii nijte retardați și ei. Pentru prima oară am văzut BANICIU (on om mare din muzica românească, nu on pișat de Andreea Bălan) să cânte în deschidere la Bere Gratis (care sună bine, da nu se compară). Asta ca asta, da în sara asta COMPACT o cântat în deschidere la Hazard (cine pana mea îs ăia? vă întrebați normal... îs o trupă care cântă coveruri în Jalnis.) Da, și ORGANIZATORII RETARDAȚI o considerat că Hazard (whatever) îs mai tari decât Compact.
Pot să zâc numa că pchișeții de organizatori își merita ultra retardatul public. Și ultra retardatul public merită să bea chișet de-acela cum se vinde la festival. Și la anu, io pun bombă în festivalu vostru tradițional, să vă duceți dreacu cu primăria voastră de căcat, mânce-v-ar boschetarii și cocalarii de mănăștur. Că vă meritați soarta, bemnio-ați să-mni beți. Huooooo!!!