Mersul pe scari e sanatos, mai ales daca n-ai lift la bloc

Nu iau liftu' aproape niciodată. Tăt timpu' mă duc pe scări. Asta fiindcă la noi la bloc nu este lift.
Mai multe zile pe săptămână locuiesc la reședința noastră din centru. Și acolo merg pe scări. Că nici acolo nu este lift. Ar fi culmea să pună lift la casă. Mai ales că are numa' parter.
Și când merg în vizită la alți oameni acasă, în general merg tot pe scări. Că majoritatea pretenilor meu n-au lift la bloc.
Iau liftu' rar, numa' când mă duc în vizită la pretinii noștri care stau mai sus de 4. Da' și atunci, aș prefea să mă duc pe scări. Doamne feri, rău îi cu liftu'! Odată m-am dus la pretena mea Alina care stă la 6 și ne-am blocat cu liftu' și era să murim!
Îi tare nașpa cu liftu'. Mai ales dacă mere încet și sună urât. Mai ales dacă tre' să urci deodată cu vecinii dubioși. Mai ales dacă vecinii dubioși put a urdă.
Astea fiind zise, dragi petini, vă recomand să mergeți pe scări. Că-i mai sănătos. Mai ales dacă n-ai lift la bloc.

Tanti Rodica

La noi în sat, în zona unde stau io, nu prea sunt așe magazine.. Îs două, pârlite, de-unde mare lucru nu poci cumpăra. Unu îi magazinu lu Tanti Rodica. Tanti Rodica îi o domnă. Îi știe pă tăți clienții ei, îi foartie drăguță.. dar dacă domne ferește trece-o lună fără să-ți iei pita de la ea se supără și te ceartă. Și-apo' cum te prinde cum te întreabă că de unde îți iei pita, că di ce nu mai meri la ea, se uită urât și te face de râs. Din motivu' ăsta, neamu meu nu mai mere la ea. Ca să nu-i certe. Că di ce n-o mai fo' demult. 

Da' , am început la on moment dat să mărg io după bere și țigări, în serile cu meciuri de folbal în care meream la Ioji Baci. Și, cum să zic io.. nu meream la meciuri chiar everyday.. da batăr de 2 ori pe săptămână. Și de fiecare dată luam batăr 2 pet-uri mari de bere, că meream mai mulți.

Nu mi-am făcut griji că mă pârăște la buna că iau des multă beutură și țigări , că, după cum v-am zis, neamu' meu nu mai mere la ea. Că-i ceartă. Așe că ne-am făcut clienți fideli la Tanti Rodica. I-o și iertat pe ai mei că n-o mai fost demult, la câte cumpărături am făcut io acoale. 

Știind că io-s safe la Tanti Rodica la magazin, m-o trimăs mama într-o duminică dimineață... așe..pe la un 11.. să mărg să iau un suc și ceva chestii. Ajung acolo, magazinu' plin, o grămadă de vecini de-ai mei.. și Tanti Rodica în mijlocu lor. cum intru, se luminează la față și urlă în gura mare: "Da, Raluca. Ce bere să fie?" Tăt satu crede că-s alcolistă. 

Și de-atunci nu mai merg nici io pe acolo. 

Deochiul. Și cum să te ferești de el.

Anu' trecut, am fo' la o nuntă. La familia Țonțo. În Cugir. Care nu-i sat, că-i oraș, da' Simo zice că oamenii merg acolo numa chiar când au treabă. În fine, nunta. Am mărs acasă la miresucă, s-o aștept să vie de la coafor și s-o ajut cu tăt felu. Părinții ei, niște drăguți, m-o așteptat bucuroși, m-o întâmpinat, mi-o dat și un șnițel..foaarte oameni de treabă. După ce-am făcut cunoștință, doamna mă întreabă: "Ruru. Ți-ai luat chiloții pe dos?" Am început să râd, că m-am gândit că-i glumă, dar doamna nu râdea, așe că m-am oprit și-am întrebat-o care-i faza. Trebuia? Foarte serioasă mi-o explicat că te apără de deochi... chiloții pe dos. Mnnno.. Acuma era cam târziu să-i întorc, așa că i-am lăsat așa. Din fericire n-am pățit nimic.

După discuția despre chiloți, m-o durut picioarele. Că aveam niște sandale cu un ditamai tocu, pe care le pot purta maxim o oră, că după aia nu mai știu să umblu. Nu eram tare elegantă în rochiță de dantelă și păpuci de casă, da' no..am cerut voie să mă descalț. Domnu tata lu Simo n-o prea fost de acord. Că aduce ghinion la casa omului să te descalți în zi de sărbătoare. Poatie că.

Io treburile astea nu le-am știut niciodată. Ni' n-am auzit de ele în viața mea. De deochi am auzit când eram copchil și vedeam că tăte fetițele au sfoară roșie la mână. Și nu pricepeam care-i faza. Nici acuma nu prea pricep cum te apără o sfoară de blastămu ăsta extrem de periculos.

Cre' că în fiecare zonă, oamenii se apără diferit: În Cugir își iau chiloții pă dos. Poate că altundeva își iau șosetele pe dos. Poate că în alte zone își iau tăte hainele pe dos. Ști-vă planeta.

În fine, ca să înțelgem mai bine ce este deochiu', cum ne putem feri de el ca să nu murim și cum să facem să nu ne prindă ghinionu, am apelat la specialistu Wiki. Care explică:

Deochiul este o superstiție care spune că anumite persoane, în special copiii și lăuzele, pot fi "vătămate" printr-o privire admirativă sau invidioasă. Pot fi deocheate și plante sau animale domestice (LOL). Deochiul se manifestă prin dureri de cap, căscat continuu, febră la om (No offence, mie asta-mi sună a mahmureală), veștejire la plante, tânjeală la animale. Deochiul poate fi involuntar sau intenționat, însă efectele sunt identice și proporționale cu puterea invidiei sau admirației. 

Mdeci, pe scurt,dacă vrei să bagi în spital un om trebe numa să te uiți urât la el. Sau frumos. Cum îți vine. Dacă de exemplu, te enervează o plantă.. un cactus, sau un nenorocit de ficus, numa tre' să te uiți la el și se usucă. Iarăși, vaca lu buna, dacă ți se pare proastă și urâtă, te uiți urât și crapă vaca. Super putere!!
Și ca să te ferești de blastăm, ori îți iei chiloții pe dos, ori îți legi o ață roșie oareunde.

Alte obiceiuri, conform wiki:

• Copiii nu trebuie lăsați să se uite în oglindă până la vârsta de un an, căci se pot deochea singuri. Lol
• Un usturoi prins cu o ață roșie la gîtul sau la căciulița copilului ferește de deochi.
• Pentru a fi ferit de deochi, copilul nou-născut trebuie cântărit înainte de a i se face prima baie, însă greutatea copilului nu trebuie spusă nimănui.
• O ață roșie prinsă la încheietura mîinii copilului sau la gîtul unui animal alungă deochiul.
• Orice obiect din aur purtat la gât, la urechi sau la mână se zice că ar atrage și ar anihila energia negativă a deochiului, deci are efectul de a proteja prin „diversiune“.

Excelent. Astea fiind zise, acuma sper că știți cum să vă feriți de blastăm. Aveți mare grijă. Sănătate. 

Dieta de slabit

Tăt îmi apar pe facebook, acoale în dreapta, reclame la tăt felu' de diete cu tăt felu' de prafuri din extracte de tăt felu' de ciuperci rare de pe Marte. ”Vrei să slăbești?” DA! ”Vrei să arăți bine în costum de baie?” DA! ”Vrei să arăți bine fără să te ridici din pat, mâncând numa pizza, shaorma și slană cu ceapă?” DA! numa că aia nu se poate. Pretenu meu Flaviu o slăbit cu dieta Dukan. Pentru detalii, citiți blogu lui. Aci nu-i blog de diete. Aci îi altceva.
Deci, dacă ești ditamai omu și vrei să slăbești, în primu rând tre' să nu mai mânci nimic și să te ridici din pat. Atâta. Fortie simplu. Te scoli dimineața, ți-i fome, bei apă. Meri la servici, ți-i fome, bei apă. Meri acas' de la muncă, tătă lumea mâncă, ți-i fome, bei apă. Meri la bere cu pretinii, tăți beu bere, tu bei apă. Meri acas' de la bere, bei un pahar de apă și te culci. La un moment dat o să te înveți fără mâncare. Ca și calu lu Țâganu.. care s-o învățat fără mâncare în vo' 2 luni.. numa că săracu o murit, nu se știe di ce. Da' dacă nu murea, trăia și acuma fără să mânce nimic.
Pasu 2, după ce nu mai mânci, îi ridicatu' din pat. Trebe să meri. Dacă nu poți fugi, că te rostogolești, atunci încearcă măcar să umbli repidie. Atâta. Rezultate garantate.
Știu că funcționează, de-aia că am un pretin care o făcut fix invers și s-o îngrășat vo 60 de kile.

Ce fac pisicile?

Am văzut o poză cu un tort pe care erau 2 melci și mi-am amintit de niște mâțe de la mine din fața blocului. whaa? Avem on vecin care săracu îi destul de bătrân.. și-apoi în bătrânețea lui se plictisește maxim. Și din cauză că se plictisește, de câțiva ani s-o apucat să colecționeze mâțe. Amu.. nu zâc că-i rău.. Îi cam nașpa când intră în perioada de ftut, că scot sunetele alea de bebeluși torturați, da în rest nu fac rău la nime. În fine.. pântre mâțele pe care le-o avut vecinu' o fost una căreia inițial i-o zis Prințesa. O fo' musai să-i schimbe numele când i-o crescut oo (la mâță).. și i-o zis Bobi. Și Bobi era bucuria lu' vecinu, motivu' păntru care se scula dimineața din pat, ni' nu vă puteți imagina ce mult îl iubea. Tătă zâua stăteau doar el cu Bobi. Vecinu' venea afară cu bastonu (că-i bătrânel) și Bobi tătă zâua după el.. Într-o zi cu soare, mă duc afară și dau de vecinu' care se uita cu interes la Bobi și la pretena lui (o mâță) cum făceau dragoste. Din când în cand, îi mai trăgea câte un baston peste fund la Bobi (în timp ce Bobi se spurca acolo, cu pretena lui). Binieînțeles că m-o umflat râsu' și binieînțeles că vecinu' m-o auzit. Senin, în tătă naivitatea lui, s-o întors către mine și-o zis "uite, pisicile.. se joacă". Nu se chiar jucau. Făceau niște mâțe mici.
Într-o zi, Bobi o murit otrăvit.. da' încă mai avem la bloc mâțele mici pe care le-o făcut, care acuma sunt mari și s-au jucat și ele la rându lor și-au făcut multe alte mâțe mici. The end.

Suleyman Magnificul

Draji preteni de pretutindeni,
Am un preten (Nu îi voie să zic că-l cheamă Soso) despre care se spune că ar fi extrem de.. cum să zic.. dotat. În pantaloni, adică. Cum să zic...așe să vă imaginați că nu prea poartă nădragi scurți. Despre el se spune că mere la veceu și și-o ține cu doo mâini.
Omu ăsta, la care nu-i dăm numele, și-o botezat recent prietenul Suleyman. Și Suleyman Magnificul, când are treabă. (Nu vă mirați că știu detaliile astea.. că suntem pretini buni.) Mai demult îl chema Paul pe pretinu lui. Îi pusese numele ăsta fiindcă dacă învârți literele între ele, iese denumirea populară a acestui pretin de care vorbim. Numa că așa s-o întâmplat că ne-am înhăitat cu on om pe care-l cheamă Paul. Și-apoi îi era cam aiurea la Soso să se gândească la Paul când avea treabă cu doamnele... și în plus, cre că Paul s-ar fi supărat să știe că are același nume cu.. mno.. prietenul mai mic a lu' Soso. Așe că i-o zis Suleyman.
Și-așa că io de câte ori aud discuții despre Suleyman Magnificul, mă gândesc direct la.. mnoh. Știți dumneavoastră.
Io n-am văzut niciodată Suleyman Magnificul. Se uită mama, bunica și o grămadă de muieri. Și după ce se uită, se întâlnesc și dezbat episoadele lui Suleyman. Da multe, multe muieri se uită la Suleyman. Un cuplu din Alba, am citit pe net, că o chiar divorțat din cauză că muierea n-o vrut să-i facă mâncare la barbat, că era busy cu Suleyman.
Se organizează și pelerinaj, cu fanele lui Suleyman.. Mărg mai multe muieri de-astea într-o escursie "pe urmele lui Suleyman". Că o lăsat urme.
Suleyman acuma îi în concediu, până-n toamnă. O avut 2 sezoane și amu urmează sezonu 3.
Suleyman are turban și harem. Și barbă, pare-mi-se. Asta am văzut în reclame, că v-am mai zis că la serial nu m-am uitat. Că nu pot să-l iau în serios.
Sănătate.

Cezar isi duce ouale in finala

Nu mă interesează foaaaaarte tare subiectu ăsta, dar m-am uitat asară cu bărbatu la rezultatele de la semifinala Eurovision. Că barbatu pusese la pariuri că trece Ouatu în finală. (Avea cotă bună, vezi doamne) Și o câștigat, buei, on milion! Mulțam, Ouate, da de primește și Ruru o rochie frumoasă, cu ocazia asta. Una așe feșion ca a ta.

Ce să și zâci de Ouatu ăsta... ni' nu știi ce-i: băiețel ori fetiță. Cre' că nici el nu știe tare binie. Bietu.
Acuma, el dacă îi băiețel, urât nu-i. Urât îi Victor Ciorbea. Și Bănel Nicolță (nu de-aia că-i țigan, ci de-aia că are fața umpicuț strâmbă.) Cezar îi frumușel. Numa' că poate că n-ar trebui să se îmbrace în rochiță. Numa' zic. și-o tras rochia ceea cu dictai decolteu', cu trenă și pietre pe ea.. Hai, mă omule.. că nici bună-mea, in tinerețele ei, nu se îmbrăca așa. Știți cine-o fost cu ideea, nu? Bote, clar. Că dacă el îi poponar, așe tre să fie tăți.

Despre melodia lu' Cezar ni nu știu ce să zic: nu poci zâce că-i faină, ni' nu poci zâce că-i nașpa. Pe mine mă sparie, chiar dacă am auzit-o deja de tri ori și știu ce urmează. Încă mi se bulbucă ochii și mi se încoardă bucile când îl aud că începe să schiaune. Da' noh.. nu mie trăbă să-mi placă.

Restu' pieselor de la Eurovision nu le-am ascultat, că nu m-o tare interesat. O să mă uit sâmbătă, să văd pe ce loc ies ouăle lu Cezar.

În rest, suntem binie, sănătoși. N-o murit nimeni. Se căsăpesc unii la anu', da despre asta vă povestesc altădată. Sănătate, la mulț ani.

Campania Electorala

Nu mă prea interesează subiectu politică și mă cam doare la patent de campania vieții... că io m-am hotărât pe cine votez de când au anunțat candidații... înainte să apară pe stâlpi pozele cu ei zâmbind ca niște oligofreni. În fine.. campania electorală. Prima oară am simțit-o când o vinit la noi în sat (Grigorescu village) candidații de la USL să împartă pixuri. O zi minunată..
Stăteam cu barbatu în stație, așteptam 28-u B, să merem la Polus să cumpărăm un cadou pentru o pretenă dragă. Mai aveam vo 12 minute de stat ampulea, așa că ne-am aprins câte o tâgară (Știu că nu-i frumos să fumezi pe stradă, mai ales dacă ești o doamnă, așa cum îs io). Mi-era rușine umpic... să duhănesc așa, ca boschetarii la colț de drum, dar spre apărarea mea, nu era nime în zonă. Numa 2 oameni, care și ei fumau. După 2 fumuri. apare de nicări un alai ca de nuntași, îmbrăcați tăți în galben și roșu, în frunte cu 2 barbați pe care-i văzusem cu 2 secunde înainte pe afișe, zâmbind ca 2 oligofreni. Îi zic la Love: ”ni, ăștia”. Vine un țucă de ăsta, sclav al partidului, îmi dă un pix ș-on ziar (io cu țâgara în gură, ca un boschetar) și  se oprește domnu candidat, că să povestim de ce probleme avem noi. Singura mea problemă era că aia era ultima mea țigară... și știu că nu-i frumos să vorbești cu oamenii în timp ce duhănești, suflându-le fumu in față, da ni nu puteam s-o arunc. Așe că.. am înghițit fumu, am dat din cap că-s binie, mi-o dat o carte de vizită și tăt restu zilei mi-am făcut planuri că ce să-i scriu în mail. Nu i-am mai dat nici un mail. Mi-am pierdut interesu.
După vreo o săptămână, primesc în poștă o hârtie neagră, în care contracandidații domnului de mai sus, cel mai probabil pdl-iștii, îl făceau pe domnu de mai sus ”curvă” și ”traseist politic”. Mi s-o părut amuzant.
Azi am văzut ceva și mai amuzant.  Dacă pedeliștii l-o făcut pe ăsta ”curvă”, useliștii i-o făcut pe pedeliști  ”penticostali”.  Penticostali, frate. Aia înjurătură grea: Mă, penticostalule! Textu sună așa: Nu-i votați pe penticostalii Daniel Buda și Alin Tișe. Alături de penticostalul Emil Boc au confiscat puterea in Cluj și distrug ortodoxia!.
Așe zice că-i penticostal, de zici că-i criminal. Sau ungur. Nuj. De-amu când cineva îmî zice că-s proastă, cruva, sau pur și simplu numa mă nervează, o să ma uit la el în scârbă și-o să-i zic: ”Măă... penticostalule!” ”Mă-ta-i penticostal” ”Du-te-n aia a mă-tii de penticostal” sau ”ce-i cu fața asta de penticostal?” ” aci pute a penticostal”. Ce dracu??? În fine.. mai scrie pe stickeru ăla: ”Ajută Biserica Ortodoxă”. Care Biserică Ortodoxă te învață să-ți iubești aproapele.. Mai puțin dacă-i penticostal, atunci nu. Curvele-s ok, ele-s oameni. Penticostalii nu-s ok. Îs răi și spurcați. Domne feri.
În fine, în timp ce mă hlizeam de una singură în troleu (încă fixată pe treaba cu penticostalii), se urcă o penticostală de-asta de la pp dd. Împarte ea flyere, ne organizează pe tăți că ”după ce te ridici să-l lași ăsta pe scaun, să vadă și alți oameni!” și înainte de stație începe să urle în troleu ” Hai că am treabă! Jos USL! Jos PDL!”. Vine stația, se dă jos, tăt troleul râde de ea. 2 se întreabă: ”Oare câți bani i-o dat să facă pe nebuna?” Altu zice ”nu le dă bani... ăștia-s ca pocăiții, obsedați de partid.”. Ca penticostalii.

Nunti, botezuri, cumetrii si ce-am mai fo facuta noi

Draji pretini, s-o mai dus on an de când n-am mai scris pe bemniai și am zis că-i momentu. Ultima treabă pe care-am făcut-o o fost o nuntă. Nu a mea, doamne-ți mulțam, că a pretinilor noștri, familia Țonțo. Și-apo, fiind pretinii noștri, o fo musai să stăm la tătă nunta. Tătă, adică de la bunu început până la bunu sfârșit. Poate că voi n-ați mai fost la nunți așa, de la început, așe că vă explic amu cum decurge una:
În primă fază, tătă lumea se scoală de dimineață și începe să se streseze. După aia, tătă lumea se gată, mere la coafor, se feștește, se îmbracă și p-aia începe nunta și nu mai mânci nimic câteva ore.
Prima oară, alaiu de nuntași înfometați mere la mire, unde nuj exact ce se întâmplă, că io eram la mireasă acasă, mâncam șnițele. După aia se mere la nănași, de unde se iau nănașii și se duc în ritmuri lăutărești până la mireasă acasă.
La mireasă acasă, înghesuială mare: părinți, nănași, pretini, unchi, mătuși, vecini, lăutari, starostele, Iuăn, tătă lumea. No.. ș-apo intră tăți în sufragerie, p-aia ne prefacem că am pierdut mireasa, p-aia vine mireasa, p-aia zâcem on Tatăl nostru, p-aia facem schimb de flori, p-aia iară zâcem on Tatăl nostru, p-aia starostele îi zâce poezia cu Ia-ți mireasă zâua bună, mătușile lăcrimează, unchii lăcrimează și ei, mai zâcem on Tatăl nostru, să fim siguri și pornim. Către.. nuntă, bag sama. După asta, starostele ne organizează pe tăți și ne ordonează să coborâm scările. După aia, mai facem încă odată tătă treaba din sufragerie, de data asta în fața blocului, să ne vadă tăt cartieru.
Mno, după ce-am zis de vo 8 ori Tatăl nostru și l-o învățat tăți pe de rost, ne-am dus la primărie, unde-o zis că vor. O fo funny la primărie, da nu chiar așe funny, că ne era foame. P-aia tăt poze, poze, foame, foame. Și p-aia... ne-am dus la biserică. Unie m-am spart de râs, că popa nu zicea cuvinte. Zici că era pe sistem de repidie. M-am băgat sub o bancă și am râs cu lacrimi râuri, râuri. Am transcris un fragment din slujbă pentru ăia care n-o vinit:
tâvâzțâvâzâââmânțtâzâââ Răzvan și Simonaaa. mântâțânâbâgâvâzâtâmțana. Amin.
După asta, i-o zis la Simo că să îi fie frică de bărbat și să i se supună (tăt timpu, mai puțin dacă-i zice să-și schimbe religia, sau să omoare pe cineva) și să nu-l cicălească pe bărbat. Și p-aia le-o zis sa nu aibă relații intime dubioase. Și p-aia o mai zis un Tatăl nostru: Tatălnostrutcsfțâzâbâzț amin. Și p-aia, de-abia am așteptat să ies afară să râd în hohote, întrucât nu era tare comod sub bancă.
No, apoi cum îi datina, după tăte orele astea în care ți-i fome, meri la restaurant unde nu-i voie să mânci până nu zice starostele Tatăl nostru. Și-o durat ompic până l-o zis. Bemni-ar roata. Și după ce ÎN SFÂRȘIT mânci și bei umpic, dansează ăștia de s-o luat și p-aia dansează tătă lumea... p-aia Iuăn cade cu scaunu, tătă lumea se îmbată, Iuăn vrea să cânte și el, Iuăn îi enervează pe ăia de cântă, Iuăn îl confundă pe unu, mirii adună plicurile (plicu lu Iuăn o arătat bestial.. o făcut un fel de desen abstract pă el. O zis că aia i-i semnătura. Arăta ca o fircălitura. Într-un oval.), p-aia mirii mărg să vadă ce-o câștigat și gata. Pentru ei, gata. Că noi am găsit altă nuntă. Da fraerii ăia nu ne-o primit că n-am fo invitați și atunci am făcut noi chef la hotel. Unde cineva, nu dau nume, Soso, o fo pe val. Și unde am beut beutura pe care o furat-o Iuăn de la nuntă. Înainte să plece să caute shaorma. În Cugir. Și de-aici nuj prea bine ce s-o mai întâmplat, că o vinit dimineața și ne-am culcat.
The end.

Alo! Sarkozi!

Sinceritatea

Știți cum tăte femeile vor un bărbat sincer? Nu-i adevărat. Adică, ba.. vor să fie sinceri, să le spuie cât de faine și mninunate îs. Aka să mintă. Că știm cu toții ce nebune-s muierile. Mai puțin io, evident. 

Și-amu tăte o să sară ”ceeee că io vreu un bărbat sincer!!!!” Da, vrei pe chizdă la mânie-ta. Na cum ar fi viața cu un bărbat sincer: 

La prima întâlnire, în loc să fie băiat gigel, să se comporte exemplar și să îți înșire sutele de mii de calități pe care le are, o să se beșască și o să-ți înșire sutele de mii de defecte pe care o să le vadă la tine. „ești... ee... merge.. Mă așteptam să fii mai ca pă feisbuc.. așa mai photoshopată. Ai un coș pe pleoapă. Ți se vede un muc. Te-ai beșit? Ție-ți put picioarele? Aci pute a usturoi și io cre că-i de la tine.” N-o să-ți povestească ce fidel îi el, cum nu-i place să facă omenii să plângă... o să-ți spună din start că mai are vo două, tri gagici.  

Când o să-l întrebi cum îți stă cu blugii de tri milioane pe care tocmai ți i-ai luat, o să-ți spună sincer că areți ca un cașalot. 

O să-ți zică ce grasă ești, ce colegă bună are la grădi, ce bună-i una din pornoșag, ce proastă-i maică-ta, e găini îs pretenele tale, ce tâmpită ești când faci crize și multe altele. 

N-o să-ți spună că nu se întâlnește cu tine că-i ocupat. O să-ți zică adevăru, că are chef să vadă un pornoșag, că n-are chef să stea cu tine, că nu te iubește, că nu-i pasă de tine. O să-ți zică de fiecare dată când te înșală și de fiecare dată când mere la bere cu băieții în loc să vie la ziua lu maică-ta.  Io nu cre că ți-ar plăcea. Nu cred. Refuz. Cu tăte că asta ar fi pură sinceritate, fix ce-ai zis tu că vrei. 

Binie, ăsta ar fi scenariul horror cu bărbații. Da' ferească sfântu cum ar fi dacă muierile ar zâce tăt ce au pe suflet. Tulai biji, toată ziua s-ar plânge și s-ar mnieuna. Și tăți băieții ar face cu capu. 

Mie... nu mni-ar plăcea să am un gagic sincer. Știu că mă minte și apreciez efortu. :)) la fel ar trebui să faceți și voi... că no, nu-i ușor să trăiești cu conștiința încărcată. 

Numa binie!

Stadionu'

Amu in weekend s-o deschis in sfarsit mninunea de stadion pe care o asteapta tatzi. Ioi, cat o mai vorbit toti si toate ca ba cat s-o furat, ba ca di ce o jucat Consiliu' judetean folbal pa el, ba ca care partid ii mai de vina pantru el.. pe mine ma doare in fundu canii de tate treburile astea si tre sa recunosc ca ii foarte frumosh.
Mie imi place mai ales ca ne ajuta in lupta de "care-i mai tare" cu miticii. Ha, fraerilor! Stadionu nostru ii mai fain ca stadionu vostru. A nostru arata ca on OZN, pe cand a vostru, daca te uiti de sus, arata ca o gaura de cur. Iarba noastra ii mai verde, mai faina, si nu ii camp de cartofi. La noi la inaugurare canta Scorpions si nu fufa ceia de Inna... care, dupa parerea mea nu face tocmai muzica. Da in fine, cine plm is io sa judec gusturile oamenilor? Si cica o fo si mai ieftin. 1-0 la Ardeal!
Asta fiind zise, inaugurarea stadionului mni-o placut. O fo ca la Inviere, numa ca nu murise nime. Oamenii mereau in turma, cand ne-am dus. Ioi, shapo cand am intrat era plin! Batrani, copchii, io cu mama si cu pretenii mei, toata lumea era acoale. Si cel mai mult mni-o placut artificiile. Io sincer ase ceva n-am vazut veci... adica... o fo mult mult mai faine decat alea de la 1 decembrie, revelion, sau Inviere. La on moment dat, uitandu-ma in multime dupa mutre cunoscute, am vazut baeti cu fulare, de-aceia malaci din galerie, care lacrimau ca nijte muieri gravide... Mni-o placut asta. Si mni-o placut artificiile. Si stadionu' mni-o placut. Si veceele, care-s multe si foarte bine aranjate. Foarte fain. Sa traiasca ceia care o fo cu ideea!
Mno si-amu ce nu mni-o placut: Ca dupa ce-o vinit de la Medias, handicapatii din galeria U-ista o tzapat cu fumigene si alte porcarii pe gazonu stadionului nou nout... mah... Cum plm sunteti ase retardati??? Nu mni-o mai placut ca o vinit si-o pus tat felu de bannere cu mesaje urate... intr-o zi ce trebuia sa shie de sarbatoare, pan la urma. Adia, mah mulilor... tocmai vi s-o inaugurat stadionu si voi va ganditi numa cum sa injurati cefere-u'. "?" . Si nu de-alta, numa de aia fiindca sunteti nijte copchii scapati de acasa, loviti la cap, fara scoala si fara bun simt. Asta nu mni-o placut. In rest, numa vorbe de bine.
Doamne ajuta-va.

Escursie la Ghej

In judetu' Cluj exista 2 localitati care incep cu 'G': Gherla si Ghej. Si la Ghej am fo noi in escursie sambata.. in 24 septembrie.... data cu ghinion pentru minie, zi in care pe viitor o sa shad cuminte in casa... sa nu fac paguba la altii. Si ne-am dus la nunta... in Ghej. Era vorba ca merem cu mertzanu, da pan la urma ne-am dus cu trenu. Personal. 4 insi. 2 domni si 2 domne (dintre care una eram io). Am avut noroc ca am am avut canapele in separeu' din tren si nu ne-am rupt ciorapii.

Apo' dupa on ceas si 39 de minute o ajuns trenu in Ghej, unde, ase gatiti frumos, cu hanie de nunta, ne-am dat jos. Cum ar spune Didu, in cea mai frumoasa gara din tara. Si apo ne-am uitat ca prostii.... ca nu stiam nici unu catre unie tre sa ne ducem. Am intrebat on om, care o zas ca sa merem in dreapta, ca-n 200 de metri suntem in centru. Si o zas ca cu taxiu ni nu ne duce atata. Ase aproape-i. Asta-i sistemu de aproximare ardelenesc. Nu erau 200 de metri, bineinteles, erau aproape 2 km, am mars vo 4j de minute pa jos. Am ajuns intr-on final in centru.... shapo' am zas ca daca sh-asha mai sunt 4j de minute pana incepe nunta, sa ne punem fundurile jos la o terasa. Ca eram obositi... dupa ce-am batut Gheju pe tocuri de 10 tzenti. Cand sa imi trantesc fundu, observ ca mni-am pierdut flecu de la toc. 

Apo, l-am trimes pe Love sa mi-l cote... asta nu stia nici cum arata... Pan la urma, intr-un picior, m-am dus io si l-am cotat.... si l-am gasit in trotuar... pantre pietre. Eee, da o fo musai sa-l lipesc cu ceva, sa nu pice iara. SI l-am trimis pe Love sa-mi cote super glue. Si s-o dus bietu si-o batut iara tat Gheju sa-mi cote lipici. Dupa vo 2j de minute s-o intors triumfator. Am desfacut lipiciu pwlii si cand am apasat pa el, o explodat tot pe mine. Din fericire, pa rochia mea bestiala n-o picat, si nici pe Love, cu tate c-o fost aproape. In schimb, tat tat mi l-am pus pe mana stanga. Si ca sa nu mi se faca tata pielea solzi, am sters repede cu servetelu. Care in loc sa stearga lipiciu, s-o lipit tat tat de mana mea. Asta se intampla cu 10 minute inainte de nunta. Am frecat, am sters, m-am spalat, o fo horror... da pana o vinit mirii s-o dus. Restu serii am avut grija sa nu mai lucru ceva. Si o fo binie... 

Nunta o fo faina, ca tate nuntile de altfel, atata numa ca la asta n-am priceput mai nimica din meniu. Totusi nu stiu cum se face.... Cine ftai are atata timp liber, de s-apuca sa sculpteze in pepeni, ha? 

Numa bine, doamne ajuta-va. 

Aventuri in PMV

De ceva vreme, Booha şi-o fo mutată birourile în spate la Piaţa Mişu Caftangiul (PMV). Şapo în fiecare sfântă dimineaţă, am ocazia să mă mninunez că ce fel de lume trăieşte în oraşu ăsta mega civilizat. În prima zi când am vinit la birou, am văzut ţiganii şi tantile ce vând petrinjei pe stradă. Dupămasă apăruseră nijte domne şi cu tăiţei. De tăte găseşti în PMV.
A doua zi am văzut o băbuţă ce vindea tri farfurii şi-o carte. Nu ştiu ce carte, că n-am oprit să mă uit, da bag sama că una ce-o citit-o deja şi nu-i mai trebe.
Amu în altă zi, am văzut de bună dimineaţă o ţigancă cu on plod de 2-3 ani în braţe, care umbla cu ţâţa afară. Sigur, există explicaţii. Poate că o văzut la Ţâganu, care mere cu ştanga p-afară şi din câd în când îi mai dă să sugă. Ei. În fine, cine suntem noi să judecăm oamenii cistiţi din lume asta?
M-am dus să cot nijte cd-uri în PMV şi-am fo oprită de-un ţâgan că "domna! domna! Ie, cumpără ! Nucă de haur! " Nu era de haur. Era nucă de-aia cum are buna în gredină pă jos.
În fine.. mă duc la o de-aia de ziare, că poate au cd-uri. (dacă au cartele de telefon, cd-uri di ce n-ar avea?) Şi o întreb pe domna, care zice că "nuuuuu, n-avem dragă..... Da ştii ce.. am văzut acolo la magazinu ăla mare, cum îi zice... Iulius Mall.. erau cu 100 de mii".
În altă zi am auzit 2 domne care discutau despre copilu lu alta care e "espert".
Binie, în PMV timpu stă în loc. Şi tu stai în loc, odată cu timpu. De-aia că nu poţi mere de babe. În PMV îi trafic ca pă memo...numa că aci nu-s maşini şi autobuze, că-s babe care îşi fac plimbarea de dimineaţă pe un pseudotrotuar cu lăţimea de un metru.
Ce mă înveseleşte totuşi în PMV îs bolunzii în număr mare care vorovesc sânguri pe stradă. Întodeauna mă binedispun. Mă gândesc să duc unu acasă, pe weekend.
No atâta, Doamne ajută-vă şi vă îmbucură.

Panica ! Panica ! Bagaje !

O domne.. api după capu meu, făcutu de bagaje tre să decurgă i-așe:
-o păreche de șosete x câte zâle stăm + 1, pă drum
- o păreche de chiloți x câte zâle stăm + 2, că sex, alea alea
- o bluză păntru fiecare zi, respectiv tricou, + 2, 3 mai fancy, în caz de ceva și 2 bluze groase, în caz că ploo.
- 2 prosoape, periuță, șampon, 1 rimel, un creion, un fard, un deodorant și cam atâta.
- eeh și 2 părechi de papuci. una de cald, una de frig.
- eeh și 2 păreche de pantaloni și câteva rochii. atâta
 Noh... apăi mni-am făcut bagaju ceste în 17 minute, pac pac.
Și vine mama: „Da medicamentele astea nu le iei?” (așe vo... 13 cutii diferite de pastile păntru tăte bolile, pansamente păntru un spital întreg, tulai Biji! ) i-am zâs că nu le ieu pe tăte, că-mi ocupă jumate de bagaj. Ea s-o supărat și o zâs : „bine! bine! O să vezi că ceilalți o să ducă mai multe medicamente!” Noh, numa binie, îi zâc. Atunci nu le mai ieu și io dacă au ei. Că caaaare-s șansele să ne apuce pe 13 oameni diareea? O plecat ofticată.
Apăi vine iară: Ce păpuci îți iei?
io zâc că ieu 2 părechi de sandale. și adidașii.
Șapoi începe mica și răscolește un dulap întreg de păpuci: „nu vrei să îi iei și ăștia ? nu. sau ăștia.” și tot așa. Woman, nu pricepi că nu mai am loc în bagaj?
Șapoi încep tăți și urlă. Iuăn, că el nuj ce nu-și găsește, mama că di ce nu ducem mai multe cu noi, io la ei că mă nerveză tensiunea asta, că-mi sparie papagalu.
Amu s-o mai liniștit apele, o sunat bunu că să luăm umbrele cu noi la nuntă la brașov, că o anunțat că plouă. Bravo, binie. asta îmi mai lipsește. Ș-apoi mă duc cu umbrele după mine la mare.
No..gata, îi liniște. Mă duc să-i enervez. Vă salut!

Azi e ziua mea

Azi e ziua mea și cu ocazia asta îmni doresc tăt binele din lume.
Pân la ora asta, cel puțin o sută de oameni mni-o scris pe părete și le mulțumesc frumos că și-o amintit.
Îi mai mulțumesc și facebookului că le-o amintit.
Și la mama că m-o născut.
Și la tata că o ftut-o pe mama.
Și pretinilor mei că mni-o cântat azi noapte.
Azi nu-mi strică nime ziua. Să fie clar.

Jlapu

Ați avut vreodată jlapi? Îs un fel de păpuci ce-i iei vara la ștrand, să nu meri desculț. Jlapu, după părerea mea îi obiectu obiectelor, păpucu papucilor, că poți face tăt ce vrea cucu tău cu el.
1.Poți s-l foloseștie pe post de aer condiționat... să-ți faci vânt cu jlapu când ți-i cald.
2. Poți să-țu unji pateul pe pită cu jlapu. Ca cu un cuțit.
3. Poți folosi jlapu la ciorbă. Ori ca polonic, ori ca ingredient. Ce? voi n-ați mai auzât de zamă de pe jlap?
4. Cu jlapu poți omorî muște și țânțari. Jpaaac! una și o murit fătăriciunea! Jlapu!
5. Poți folosi jlapu ca și floare. Tăte femeile își doresc de zâua lor, măcar on buchet de șlapi de la gagicii lor.
6. Poți folosi jlapu în mașină, să-ți miroasă frumos. Agheți jlapu de oglindă și ai miros de jlap.
7. Poți să-ți pui jlapu în cap, legat cu o ață și să zici că-i pălărie. Te apără de soare.
8. Poți să legi jlapu cu o sfoară și să zici că-i câine. Și să-l traji așa după tine pe drum... să-l strigi cuțu și să-l duci în parc să facă caca.
Și-s mai multe lucruri ce poți să le faci cu jlapu. Orice, numa să nu-l porți. Că i se consumă talpa.

Velu loveste din nou

Cum bietu ce Vecinu Velu n-o rezolvat nimnic dând sfoară în blocu lu Blidu...și cum n-o reușit nicicum să îi deie interdicție la Cătoc în blocul cu o singură scară ... s-o hotărât să lovească din nou în necivilizații de copchii. Care fug pe scări, în loc să umble normal. Atunci când el doarme. N-am cuvinte.
De data asta, prea intelijentu Velu... o apelat la acte oficiale. Nu vrăjeala. Acte... oficiale, listate la el pă impimantă. De data asta, înfăptuite pe numele lu Iuăn..și introduse cu multă, multă grijă în poșta lu Cătă. I-o fi fo lene să vie în ălalalt capăt de cartier. (sau polițai, pur și simplu nu știe care îi adresa lu Iuăn) Ș-apoi pân actu ăsta extrem de oficial, pe numele lui, „Citație”, Iuăn îi invitat să margă mâine la Polițai. Mda.... da atâta numa că o uitat să-i puie o ștampilă, acoale, ceva...și o uitat Polițai că Iuăn nu stă la Cătă...și o mai uitat și că trăbă să iscălești păntru foaia ceia. Că-i act...oficial, cum ziceam.
Astfel, invitația asta la Polițai arată fix ca o foaie scoasă la imprimantă de către on om ce știe word. Bravo, Velule. Știi ofis. (Aplauze, publicul e în extaz)
Ș-amu, mă gândesc. Bietu ce Velu, despre care am mai scris pe bemniai și cu siguranță o să mai scriu, că mă inspiră fundamental,  de amu-s 2-3 săptămâni nu mai doarme noaptea, cocându-și planul de răzbunare. Și cum n-o mai fujit nime pe scări, o zâs el: Amu mă apuc și îmni cumpăr on calculator și-o imprimantă. Mă apuc și învăț să scriu și să listez, sau mai binie... pun un pretin de-a meu de la curățenie să mni-o facă... și apo mă duc la ăsta și i-o bag în poștă să se sparie. Și dacă se sparie, vine la mine. Și dacă vine la mine, fuje pe scări. Și dacă fuje pe scări, mă duc acas la Didu și fac scandal. Și p-aia fac ședință de  bloc, să ma baje cineva în samă, că nime în blocu ăsta nu mă respectă. Haha! Ce i-am futut pe tăți! (Din nou, aplauze. Din nou, publicu e în extaz)
Altă variantă ar fi, că mni-o citit blogu și-o văzut că-l băgăm în samă. Dacă îi așa, însamnă că mni l-o dat pe OTV, că altundevaaaa.... nuj, măh bibicule ce să zic. Binie, asta era glumă. Nu știe el ce-i netu.
Alte explicații nu există. Da propun o strânjere de idei, să-i dăm la Velu ocupație. Că tare plictisit mai e. Și e păcat, pentru on om de 3j 4j de ani...
Noh, Doamne ajută-ți Velule. Mulțam de inspirație.

Alarma

Am descoperit amu de curând, că urăsc alarmele. Tăte alarmele din lume. Mă disperă de-m vine să mor.
Aia de la telefon, de mă scoală de dimineață, e durere. În primu rând că sună ca dracu și ni nu pot s-o schimb... că telefonu meu...îi smart, da nu prea. Aka are ajendă și butoane, da alarme are numa vo 3 și nu poți să le schimbi decât între ele.
Ce căcat îi dimineața...când dorm io așe binie.... și dintr-o dată începe și ghipăie!! Tăt visu meu frumos se transformă în ceva urât și, astfel, în fiecare zi... de luni până vineri, primu meu gând de dimineață îi „da mai taci în ***** ***** ** ***** **********”
Și dacă aș putea totuși să-mi pun un chintec de alarmă, nuj ce căcat mi-aș pune. Că încet, încet, în 3 luni aș urî tăte melodiile din lume și n-aș mai putea ieși pe nici o terasă. Că aș trata cu aceleași vorbe dulci, tăte cântecele. N-aș mai putea mere nici la nunți, nici la botezuri, nici la mormântări... cum ar fi să mărg la o nuntă, să baje DJ-u melodia ce-o am io la alarmă? Aș sări ca arsă și-aș urla la el : „da mai taci în ***** ***** ** ***** **********”  (dacă vă întrebați ce-i cu steluțele, vă explic: îi vorba de un organ, de-on părinte, de un futut și de un handicapat. Da nu mai prea pot scrie explicit, că cine știe...citește bunica, poate)
Poate că mni-aș pune un banc. Să-mni sune ca alarmă. Să mă trezesc râzând.
Da, cum nu pot să-mni pun...numa una din ălea 3 stresuri, o să aștept să primesc papagalu, care o să învețe multe cântece cu care o să mă scoale dimineața. La cât vrea el.
Apăi nu vă pot explica ce tare mă nervează celelalte alarme din lume. Ălea de la mașini. Ftăi cucu pe ăștia ce din nuj ce motiv își pun ptiuitoare din aceia, de se pornește la 3 dimineața, când se cacă vo cioară pe ea. Vă detest, măh. Ș-așa nu te scoli din pat când sună, să meri să vezi dacă-s hoți. No ș-atunci di ce o pui?? Să mă nervezi pe mine???
Și mai trăiesc nijte idioți în lume.. de-și pun alarmă la casă. Pentru ce ftai, nuj. Dacă ești acas, după ce să-ți pui alarmă? Să te scoli? Și pe tine și pe tăt cartieru?
Și dacă nu ești acas.. și se scoală tăt cartieru... crezi că mere vreunu să vadă dacă ai hoți? Maxim te înjură!
Măh și alarmele alea de afară îs și enervante..și urâte. Mai ceva ca ălea de pe telefon. Ce fain ar fi dacă la alarma de la mașină ai putea să-ți pui un banc. Sau la casă. Intră hoțu, pac un banc bun. Așe am fi tăți mai fericiți.
Nuj... tre să mă gândesc la un sistem.

Te-o lăsat femeia?

Menționez că postarea asta îi inspirată din despărțirea plină de dramă și tragedie a pretinilor mei de pretinile lor. După cum știți, la on moment dat, tăți pretinii mei erau cupluri, cupluri. Amu am rămas numa io cu love. Poate că și voi ați experimentat durerea unei despărțiri... așe că am făcut o listă cu avantaje.

1. De-amu ai vreme să te lăbărești. Dimineața, seara, la amiază, înainte de masă, după masă, la masă, sub masă și în tătă zâua. Nu mai stă muierea pe capu tău că-i tree sex și altele.

2. De-amu faci economie. Nu mai tre să iei cadouri, poți să cheltui numa pe ce trăbă, numa pentru tine, numa binieeee!!! Nu mai dai banii pă flori și alte futaiuri, benzină, țigări etc

3. Poți să te combini cu alte femei. Ălea ce nu vorbesc, nu tre să le iubești, nu tre să stai cu ele, numa le f*ți.

4. De-amu poți să te joci contăr, fifa, solitaire și alte lăbării lăbăroase. Dar vor fi lăbăriile tale. Și n-o să te mai bată pretină-ta la contăr.

5. De-amu ai timp liber. Să meri la muzeu, biserică, școală, bar, peeeesteee tăt!! Nu mai tre să stai tăt cu ea!! Faci ce vreeeei!

****ATENȚIE! Pretenu meu îi rugat să nu ia în considerare lista asta. Îi o minciună, Love. O minciună. Nicări nu-i mai bine ca cu mine. :))